Serbarea de la Putna – 150: Hramul Sf. Voievod Ștefan cel Mare a reunit români „de la Nistru pân’ la Tisa”

Mănăstirea Putna a sărbătorit vineri hramul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare cu liturghie, cântări folclorice și patriotice și o paradă militară. Au participat oficiali, clerici și credincioși din țară, dar și „de la Nistru pân’ la Tisa”: din Basarabia și Bucovina de Nord. Sărbătoarea a făcut parte din manifestările Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal.

Au participat Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, reprezentanți ai Ministerului de Interne din Republica Moldova, clerici din Bucovina de Nord.

Ziua a început  cu Acatistului Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, urmat de Sfânta Liturghie oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic al Sucevei și Bucovinei. El i-a avut alături pe Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, pe Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, pe stareții mănăstirilor Putna și Sihăstria Putnei și numeroși alți clerici.

Înainte de începerea Sfintei Liturghii, Părintele Stareț Melchisedec a întâmpinat cu emoție la poarta Mănăstirii Putna mai multe coruri de elevi și grupuri de gospodari din vetrele folclorice ale județului Suceava. Aceștia au venit cântând din centrul comunei Putna.

„Vrednicul voievod este o sinteză a patriotismului naţional, un simbol al dreptăţii şi responsabilităţii faţă de popor. Nădejdea nestrămutată în izbândă, lupta pentru păstrarea neatârnării şi devotamentul faţă de supuşii săi au fost liantul ce l-a unit cu poporul său, care l-a urmat cu credinţă şi jertfelnicie”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Calinic în omilia sa.

Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare este sfânt „pentru faptele sale cele multe şi mari, pentru smerenia, dreptatea şi credinţa sa. Prin credinţa şi faptele sale, el şi-a făcut numele nemuritor şi şi-a asigurat slava cea veşnică”, a continuat el.

„Sfinții au fost oameni ca și noi. Nu sunt personaje din mit sau din legendă. Omul a fost făcut, ne spune teologia, după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Și l-a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său, rămânând ca asemănarea cu Dumnezeu, posibilitatea de a nu muri și de a fi sfânt să fie un proces dinamic, pe care să și-l realizeze fiecare dintre noi în funcție de liberul arbitru”, a explicat părintele arhiepiscop.

„Așadar, Ștefan cel Mare și Sfânt și-a realizat asemănarea cu Dumnezeu ctitorind biserici – nu închizând și dărâmând biserici; ctitorind cultura, arta, spiritualitatea unui popor răstignit și înviat de nenumărate ori”, a încheiat el.

În cadrul liturghiei au cântat Corul de clerici „Sf. Leontie de la Rădăuți” și Corul de eleve „Ascensio” de la Liceul Teoretic cu profil de arte „Grigore Grigoriu” al Mănăstiri „Sf. Femei Mironosițe Marta și Maria” din Hagimus, raionul Căușeni, Republica Moldova.

După slujbă a urmat recitalul Grupului „Ai lui Ștefan, noi oșteni” de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” din  Vicovu de Sus și ceremonialul militar.

La mormântul domnitorului din biserica mare a mănăstirii au depus coroane și au dat onorul militari de pe ambele maluri ale Prutului. Parada militară a înconjurat biserica, acompaniată de Orchestra Model a Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Părintele Arhimandrit Melchisedec a prezentat mai multe publicații lansate cu prilejul hramului din acest an, care face parte din seria de manifestări Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal.

Mănăstirea a publicat volumul „Serbarea de la Putna – 1871. Publicistică, documente, amintiri”, ediție îngrijită de Monahul Alexie Cojocaru, broșura „Serbările de la Putna. Continuitatea unui ideal”, Revista Cuvinte către tineri, nr. 14 și reeditarea volumului de poeme „Imnele Putnei” de Ioan Alexandru, care era nelipsit de la Serbările Putnei.

Starețul i-a rugat pe toți românii, și în special pe tineri, să ducă mai departe idealul de unitate românească în jurul valorilor naționale și sub inspirația sfântului. În acest sens, starețul Putnei a amintit afirmația lui George Tofan, preşedintele comitetului studenţesc din Cernăuţi.

Acesta a spus la Serbarea Putnei din 1904: „Din Suceava a cârmuit Ștefan cel Mare numai Moldova. Din Putna, geniul său conduce întreaga românime”.

Foto credit: Mănăstirea Putna (arhivă)

Sursa: www.putna.ro