Susținerea tezei de doctor în studiul artelor și culturologie, specialitatea Teoria și istoria arhitecturii

În data de 5 octombrie, la sediul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove a avut loc susținerea publică a tezei de doctor în studiul artelor și culturologie la specialitatea 651.02 – Teoria și istoria arhitecturii.

Menționăm că teza „Cimitirele ortodoxe din Republica Moldova: aspecte istorico-arhitecturale și artistice (secolul al XVIII-lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea)” a fost elaborată de protoiereul mitrofor Manole Brihuneț, președintele Sectorului Sinodal Construcții, Restaurări și Pictări, paroh al bisericii Sf. Nicolae din satul Mileștii Mici, raionul Ialoveni, recent numit șef al filialei Muzeul Satului din cadrul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău.

Calea spre susținerea tezei a fost de lungă durată și anevoioasă, părintele Manole Brihuneț efectuând o trecere marcantă de la studierea pietrelor funerare la cercetarea spațiului cultural al cimitirului, descrierea și analiza bisericilor de lemn și de piatră ridicate în cimitire, legislația în domeniul amenajării cimitirelor și edificarea bisericilor, construcțiile arhitecturale și pietrele funerare din spațiul cimitirelor etc. Și, ca finalitate, rezultatul a fost pe potrivă: sub îndrumarea conducătorului științific m. cor. al AȘM, dr. hab. Mariana Șlapac a fost elaborată o lucrare, noutatea științifică și originalitatea căreia nu pot fi contestate, o lucrare care necesită a fi publicată și va deveni o carte de referință pentru toți cei care se ocupă de arhitectura bisericească, implicit, de păstrarea și promovarea patrimoniului arhitectural al țării.

Despre valoarea acestei lucrări au vorbit atât referenții tezei – dr. în arhitectură, prof. univ. Iuliana Ciotoiu (Universitatea „S. Haret” din București, România) și dr. în arhitectură Sergiu Ciocanu (Ministerul Culturii al Republicii Moldova) cât și membrii Consiliului științific specializat de susținere a tezei, format în cadrul Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei. Astfel, în componența Consiliului de susținere au fost incluși prestigioși specialiști în domeniul artei, arhitecturii, istoriei, după cum urmează: Stavilă Tudor, doctor habilitat în studiul artelor, profesor cercetător, Institutul Patrimoniului Cultural – președinte; Brigalda Eleonora, doctor în studiul artelor, profesor universitar, UPS „Ion Creangă” – secretar științific; Postică Gheorghe, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, Ministerul Culturii; Dragnev Demir, membru corespondent al AȘM, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, Institutul de Istorie al AȘM; Chirtoagă Ion, doctor habilitat în istorie, profesor cercetător, Institutul de Istorie al AȘM; Cocin Alexandru, doctor în arhitectură, conferențiar universitar, Universitatea Tehnică din Moldova; Teodorescu Sidonia-Elena, doctor în arhitectură, Universitatea „Spiru Haret”, București; Opriș Ioan, doctor în istoria artei, profesor universitar, Universitatea „Valahia”, Târgoviște și Ciobanu Constantin, doctor habilitat în studiul artelor, cercetător științific gradul II, Institutul de Istoria și Teoria Artei „G. Oprescu”, București.

Nu putem trece cu vederea nici avizele pozitive (13 la număr!) ajunse în adresa Consiliului științific specializat, cercetătorii din domeniului istoriei, arhitecturii, restaurării venind doar cu cuvinte de laudă și aprecieri pozitive a ceea ce a reușit să realizeze prot. mitr. Manole Brihuneț.

Autorul și-a pus drept scop „prezentarea complexă a spaţiului cultural al cimitirului ortodox din Republica Moldova în secolul al XVIII-lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea sub aspect istoric, arhitectural şi artistic”, fapt care a fost realizat cu succes, fiind determinate caracteristicile istorico-arhitecturale și artistice ale cimitirelor ortodoxe în contextul evoluției arhitecturii de cult și artei funerare, stabilită tipologia cimitirelor și spaţiilor de înhumare, identificate și analizate arhitectural bisericile încadrate în spaţiul cimitirelor, construite în secolul al XVIII-lea și prima jumătate a secolului al XIX-lea, completată tipologia construcţiilor arhitecturale funerare cu numeroase subtipuri, determinate măsurile de racordare la politicile europene privind valorificarea științifică și protecţia patrimoniului cultural, reprezentat prin construcțiile arhitecturale funerare și bisericile din spaţiul cimitirelor ortodoxe. Amintim că cele mai principale rezultate ale cercetării sale de mai mult de un deceniu autorul tezei le-a publicat în peste 35 de articole științifice și 2 monografii!

Felicităm autorul tezei, prot. mitr. Manole Brihuneţ, cu susținerea frumoasă în miez de toamnă, prin a sublinia înalta apreciere a lucrării elaborate, menționând că „prin rezultatele cercetării sale prot. mitr. M. Brihuneţ a acoperit un anumit hiatus în istoriografia naţională, abordând o temă necercetată anterior, actuală şi importantă mai ales prin faptul că ridică întrebarea valorificării şi protecţiei patrimoniului cultural, dar şi a educaţiei tinerilor”. Rămânem în speranța că monografia elaborată în baza tezei nu se va lăsa mult timp așteptată, autorul invitând la discuții pe marginea patrimoniului construit al țării noastre.

Sursa: wwwmitropolia.md