Un preot din Ardeal își ajută parohia prin campanii pe internet
9:04, vineri, 3 iulie, 2015 | Cuvinte-cheie: ajutor, diaspora, diaspora ortodoxa, internet, misiune, preot
Ajutoare pentru o familie a cărei casă a fost distrusă de un incendiu, alimente şi medicamente pentru vârstnici, o excursie la zoo mult visată de copilaşii din parohie, un centru after school, o bibliotecă, o masă caldă pe zi pentru elevi şi preşcolari, jucării, straie de sărbătoare, daruri de Crăciun şi de Paște, dar şi de 1 Iunie pentru cei mici, îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru cei nevoiaşi.
Toate acestea se află pe lista cu lucruri de făcut a preotului paroh din Dobârlău-Vale, Lucian Pozna. Cele mai multe le-a făcut deja, altele e pe cale să le facă. Dar nu singur, cum afirmă şi el. A făcut după cum spune Sfânta Scriptură – „Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide!”– şi a început, în urmă cu un an, mai multe campanii pe reţelele de socializare, prin care cere ajutor pentru enoriaşii săi, 380 de suflete, de la nou-născuţi la bătrâni aflaţi în pragul unui secol de viaţă.
Parohia Dobârlău-Vale este un sat izolat, aflat la mare depărtare de oraş şi practic fără posibilităţi de aflare a unor locuri de muncă. Aflată într-un peisaj idilic, aşezarea se confruntă, însă, asemenea altora de felul ei, cu depopularea şi dispariţia unui stil de viaţă mult mai aproape de auto-suficienţă şi mult mai puţin devastator din punct de vedere ecologic decât cel din marile oraşe.
Pentru cei puţini care au rămas pe aceste baricade, nevoile sunt, însă multe, iar principala preocupare este şcolarizarea şi menţinerea tinerei generaţii în vatra satului. Soluţia a venit din partea preotului paroh şi a preotesei, oameni tineri şi ei şi părinţi a doi copilaşi. Când preoteasa, Ioana Pozna, a venit cu ideea unor campanii pe internet părintele s-a arătat reticent la început, dar apoi, gândind că „ nebănuite sunt căile Domnului”, s-a apucat de treabă. În scurt timp, mai mulţi preoţi parohi din diaspora şi enoriaşii acestora au răspuns la apelul părintelui.
Ajutoarele au venit la început pentru nevoile mai stringente: alimente, îmbrăcăminte şi încălţăminte, rechizite, medicamente. Apoi a fost rândul visurilor copilaşilor din parohie să fie îndeplinite. De Crăciun şi de Paște, fiecare îi încredinţează părintelui scrisoarea sa pentru Moş Crăciun şi Iepuraş, însoţită de cel mai frumos desen cu putinţă. Părintele caută apoi pe internet câte un Moş Crăciun şi un Iepuraş pentru fiecare scrisorică în parte. Astfel, la Sărbătoarea naşterii Domnului şi de Înviere, biserica se umple de har divin dar şi de daruri pământeşti, de râsete, de cântece şi bucurie.
„Suntem împreună-lucrători cu Dumnezeu”, spune părintele, citând din scrisorile Sfântului Apostol Paul către corinteni.
Multe dintre ajutoare au venit de la preoţii din diaspora şi parohiile acestora.
„Ne-au fost alături oameni de bine din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii: Canada, SUA, Belgia, Olanda, Marea Britanie, Moldova, preoţi din diaspora împreună cu bunii lor credincioşi, cum ar fi preoţii Lucian, Ilie, Ioan şi Bogdan din Italia, episcopul Siluan, tot al Italiei, pr. Laurenţiu din Germania, pr. Mihai din Spania, pr. Adrian din Franţa, vrednicul de pomenire pr. Mihai, tot din Franţa, cu credincioşii săi…”, îi enumeră părintele pe toţi cei care l-au ajutat, aşa cum o face şi în rugăciunile sale.
Şi tot de pe internet i-au sărit în ajutor şi membrii grupurilor „ Români pentru români” şi „ Donaţii în Londra”.
Nici sătenii din Dobârlău-Vale nu stau, însă cu mâinile în sân şi vin cu mic, cu mare, să-l ajute pe părinte să împrospăteze zugrăveala bisericii şi să renoveze fostul cămin cultural, ca să-l transforme într-un centru social în care copiii îşi vor petrece în curând orele după şcoală. La oraş îi spune „after school”.
Pentru copilaşii din parohie este locul primitor, cald şi vesel în care speră că în curând vor putea rămâne să îşi aştepte părinţii până când aceştia se întorc de la muncile câmpului, sub supravegherea atentă a două voluntare: dna. preoteasă, Ioana Pozna şi dna. educatoare, Codruţa Floarea.
Ele sunt un fel de mămici de împrumut care le citesc atât de frumos tot felul de poveşti şi ştiu să le facă şi lebede din fructe. Dar şi copilaşii au multe de făcut, să ştiţi: tablouri, desene, coşuleţe cu flori de hârtie pe care părintele le pune apoi la „ licitaţie” pe internet ca să strângă bani pentru excursiile pe care şi le doresc.
Şi în caz că acest spirit v-a cuprins şi pe voi, puteţi contribui la acţiunile desfășurate https://www.facebook.com/pages/Parohia-Dobarlau-Vale/987540437924361
sursa voceatransilvaniei.ro