Vai-urile din Sfânta Scriptură: Vai ție, celui care …

„Vai”-urile sunt o formă de trezire a conștiințelor adormite. Această formă de evidențiere a păcatelor și a plății lor a fost folosită atât în Vechiul Testament, cât și în Noul Testament, însuși Mântuitorul Iisus Hristos fiind Cel care a rostit mai multe astfel de „vai”-uri, pentru cei ipocriți și fățarnici.

În marea lor parte, „vai”-urile sunt o judecată mai înainte de Judecata finală, a tuturor acelora înrobiți de păcate și robi lumii. Acestea nu au rolul de a batjocori, de a jigni și de a arunca cu noroi în cei cărora ele le sunt adresate, ci mai ales pe acela de a-i speria, de a-i face să conștientizeze căderea în care se află și de a-i întoarce spre pocăință.

Opuse acestor sentințe scurte, rostite mai înainte de vreme, se află așa-numitele „fericiri”. Fericirile sunt sentințe scurte, dar cuprinzătoare, rostite tot ca un fel de judecată mai înainte de Judecata finală, îndreptate însă spre aceia care aduc roade bune și vrednice de harul lui Dumnezeu dat lor.

Vai-urile din Vechiul Testament – Vai ție, celui care…

„Vai de cei ce doresc ziua Domnului! Ce se va întâmpla cu voi? Ziua Domnului este zi de întuneric și nu de lumină!”   (Amos 5, 18)

Proorocul îi plânge pe cei ce se raportează cu nepăsare la cea de-a Doua Venire a Mântuitorului, ori cu o prea mare încredere în sine, trecându-și cu vederea păcatele lor cele nepocăite.

„Vai de voi, cei fără de grijă din Sion și cei care nădăjduiți în muntele Samariei!”  (Amos 6, 1)

Sunt plânși aceia care se află în Biserică, însă nelucrători și lipsiți de roade, care își pun nădejdea în stăpânitorii acestei lumi.

„Vai de cel ce-și sporește averea cu ceea ce nu este al lui – până când? – și se încarcă cu povara zălogurilor luate!” (Avacum 2, 6)

„Vai de cei ce strâng câștiguri nelegiuite pentru casa lor și își așează sus de tot cuibul, ca să scape din mâna nenorocirii!” (Avacum 2, 9)

Este condamnată nedreptatea și silnicia asupra celor slabi. Încă și mai mult, cei ce își pun nădejdea în puterea și în averea lor vor cădea mai de sus decât cei mai slabi ca ei.

„Vai de cel ce zidește cetatea cu vărsări de sânge și o întemeiază pe fărădelegi!” (Avacum 2, 12)

Conducătorii să fie drepți, căci cei ce săvârșesc nedreptatea vor moșteni plata ei.

„Vai de cel ce adapă pe prietenul său din cupa lui otravită, până îl îmbată, ca să vadă goliciunea lui!” (Avacum 2, 15)

„Vai de cel care zice lemnului: „Desteapta-te!” si pietrei mute: „Trezeste-te!” Ne poate ea invata? Poleita cu aur si cu argint, ea nu are in ea suflare de viata.” (Avacum 2, 19)

Inchinatorii la idoli sunt oameni lipsiti de minte ce vad, dar nu inteleg, aud, dar nu pricep.

„Vai de cei ce ti-au facut mult rau si s-au bucurat de caderea ta! Vai cetatilor ai caror robi au fost copiii tai! Vai celei care a primit pe fiii tai!” (Baruh 4, 31-32)

Vor suferi toti aceia care s-au bucurat de caderea, de pacatul si de durerea celui de aproape al lor. Tot asa si cei ce il fac lui rau.

„Mai fericiti sunt doi laolalta decat unul, fiindca au rasplata buna pentru munca lor;  caci daca unul cade, il scoala tovarasul lui. Dar vai de cel singur care cade si nu este cel de-al doilea ca sa-l ridice!” (Ecclesiast 4, 9-10)

„Vai de tine, tara, care ai un copil rege si capeteniile tale mananca dis-de-dimineata! Fericita esti tu, tara, care ai rege un fecior de neam mare si capeteniile tale mananca la vreme, ca toti oamenii, si nu se dau la bautura.” (Ecclesiast 10, 16-17)

Greu le va fi celor care nu sunt condusi si indrumati de oameni intelepti si incercati in cele ale vietii si ale luptei celei duhovnicesti.

„Vazut-am desfranarea ta si strigatele tale de placere, netrebniciile tale si uraciunile tale de pe dealuri si din camp. Vai tie, Ierusalime, tu esti necurat! Dar pana cand?” (Ieremia 13, 27)

Necuratia este vrednica de pedeapsa, cu atat mai mult cu cat este aratata si condamnata inca din vreme.

„Vai de cel care isi zideste casa din nedreptate si isi face incaperi din faradelegi, care sileste pe aproapele sau sa-i lucreze degeaba si nu-i da plata lui, si care zice: „Am sa-mi fac casa mare si odai incapatoare, am sa fac ferestre, am sa le captusesc cu cedru si am sa le vopsesc cu rosu!”  (Ieremia 22, 13-14)

Omul nedrept, care se gandeste numai la viitorul lui trupesc si profita de toti cei de langa el, va da seama pentru cele atat de minutios ticluite.

„Vai de parintii care pierd si imprastie oile turmei Mele, zice Domnul. De aceea, asa zice Domnul Dumnezeul lui Israel catre pastorii care pasc pe poporul Meu: Ati risipit oile Mele si le-ati imprastiat si nu le-ati pazit; de aceea, va voi pedepsi pentru faptele voastre cele rele, zice Domnul.” (Ieremia 23, 1-2)

Preotii si toti cei ce imprastie pe crestini, lasandu-i sa piara in pacatele lor, vor da seama inaintea lui Dumnezeu, ca unii care au fost angajati spre a pazi oile, dar mai mult le-au risipit..

„Vai de proorocii cei mincinosi, care urmeaza duhul lor si nu vad nimic!” (Iezechiel 13, 3)

Cei inselati nu vor avea cuvant de aparare, ca unii care singuri au slujit inselaciunii, iubindu-se mai mult pe ei decat pe Dumnezeu.

„Vai de cele ce cos pernite fermecate pentru subsuori si fac marame pentru capul celor de orice statura, pentru a vana sufletele! Au doar vanand sufletele poporului Meu, va veti mantui sufletele voastre?” (Iezechiel 13, 18)

Toate / toti aceia care se gatesc si umbla dupa moda, fie pentru desfranare, fie pentru oarecare alta pricina, vor plati pret de desfranare pentru tot sufletul pe care l-au facut sa cada.

„Dupa toate nelegiuirile tale, vai, vai de tine, zice Domnul Dumnezeu. Ca ti-ai facut case de desfranare, ai asezat locuri inalte in fiecare piata; la raspantia fiecarui drum ti-ai facut locuri inalte, ti-ai batjocorit frumusetea ta si ti-ai aratat picioarele inaintea fiecarui trecator si ti-ai inmultit desfranarile.” (Iezechiel 16, 23-25)

„Vai de cetatea sangelui! Vai de caldarea in care este rugina si de pe care nu se mai ia rugina! Aruncati bucata cu bucata din el si nu alegeti prin sort. Ca sangele pe care ea l-a varsat este in mijlocul ei. Ea l-a lasat pe stanca goala; nu l-a varsat pe pamant, unde s-ar fi putut acoperi cu tarana. Pentru a-Mi atata mania, pentru a Ma razbuna, am lasat sangele ei pe stanca goala, ca sa nu fie acoperit”. (Iezechiel 24, 6-8)

Pacatele nepocaite raman scrise ca pe piatra, caci dreptatea lui Dumnezeu nu se lasa neimplinita.

„Asa graieste Domnul Dumnezeu: Vai de pastorii lui Israel, care s-au pastorit pe ei insisi! Pastorii nu trebuia ei oare sa pastoreasca turma? Dar voi ati mancat grasimea si cu lana v-ati imbracat; oile cele grase le-ati junghiat, iar turma n-ati pascut-o. Pe cele slabe nu le-ati intarit; oaia bolnava n-ati lecuit-o si pe cea ranita n-ati legat-o; pe cea ratacita n-ati intors-o si pe cea pierduta n-ati cautat-o, ci le-ati stapanit cu asprime si cruzime. De aceea ratacesc oile Mele prin toti muntii si pe tot dealul inalt; imprastiatu-s-au oile Mele peste toata fata pamantului si nimeni nu ingrijeste de ele si nimeni nu le cauta.”  (Iezechiel 34, 2-6)

Tot conducatorul (politic, social, religios) sa ia seama ce face cu cei incredintati lui, spre ingrijire, caci toata stapania este de la Dumnezeu, care va cere raspuns de cele date in grija.

„Vai tie neam pacatos, popor impovarat de nedreptate, soi rau, fii ai pieirii! Ei au parasit pe Domnul, tagaduit-au pe Sfantul lui Israel, intorsu-I-au spatele.” (Isaia 1, 4)

„Vai de cel rau, ca rautatea este a lui si va fi judecat dupa faptele lui.” (Isaia 3, 11)

„Vai voua care claditi casa langa casa si gramaditi tarini langa tarini pana nu mai ramane nici un loc, ca sa fiti numai voi stapanitori in tara!” (Isaia 5, 8)

Omul nu are nevoie de multe, spre a vietui bine si spre a se bucura de cele bune lasate de Dumnezeu. Vai celor care se intind cu averile mai mult decat au nevoie, pentru grija lor uitand de omul sarman, dar si de Dumnezeu.

„Vai de cei ce dis-de-dimineata alearga dupa bauturi imbatatoare; vai de cei ce pana tarziu seara se infierbanta cu vin!” (Isaia 5, 11)

Petrecerile cele imbibate de bautura si desfranare sunt calea sigura spre pierderea vesnica a sufletului si a trupului.

„Vai de cei ce isi atrag pedeapsa ca si cu niste franghii si plata pacatului ca si cu niste streanguri, caci ei zic: „Grabeasca Domnul sa-si faca lucrul Sau curand, ca sa vedem si sa se plineasca planul Sfantului lui Israel, ca sa-l cunoastem.” (Isaia 5, 18)

Ignoranta si nepasarea vor fi strasnic pedepsite, mai mult decat nestiinta si neputinta. Tot asa vor fi pedepsiti si cei ce-L ispitesc pe Dumnezeu.

„Vai de cei ce zic raului bine si binelui rau; care numesc lumina intuneric si intunericul lumina; care socotesc amarul dulce si dulcele amar!” (Isaia 5, 20)

Inselarea si stricarea mintii isi vor da roadele lor, anume razvratirea si orbirea sufleteasca, iar acestea vor avea si ele plata lor.

„Vai de cei care sunt intelepti in ochii lor si priceputi dupa gandurile lor!” (Isaia 5, 21)

Alergarea dupa slava cea de la oameni arata lipsa de adevarata intelepciune, pe cei ce fac aceasta Domnul lasandu-i in puterea mintii lor.

„Vai de cei viteji la baut vin si mesteri la facut bauturi imbatatoare!” (Isaia 5, 22)

Betivii vor fi judecati si ei dupa faptele lor.

„Vai de cei ce dau dreptate celui nelegiuit pentru mita si lipsesc de dreptate pe cel drept!” (Isaia 5, 23)

Nedreptatea si viclenia sunt potrivnice dreptatii lui Dumnezeu.

„Vai de cei ce fac legi nedrepte si de cei ce scriu hotarari silnice ca sa indeparteze pe cei slabi de la judecata si sa rapeasca dreptatea sarmanilor poporului Meu, ca sa faca din vaduve prada lor si sa jefuiasca pe cei orfani!” (Isaia 10, 1)

Judecatorii cei nedrepti, cat si cei ce ajuta la infaptuirea nedreptatii, fara mila si fara cumpatare, lupta impotriva poruncii Dreptului Dumnezeu.

„Vai de cei fara de lege, care lucreaza, departandu-se de lege!” (Isaia 24, 16)

„Vai de cei ce ascund lui Dumnezeu taina planurilor lor, ca faptele lor sa se faca la intuneric! Vai de cei care zic: „Cine ne vede? Cine ne stie?”  (Isaia 29, 15)

Vine ziua in care toate gandurile si voile inimii omului se vor arata in lumina. Atunci, cei vicleni se vor rusina de cele lucrate, ca si cum nimeni nu i-ar putea vedea vreodata.

„Vai de feciorii razvratiti, zice Domnul, vai de cei ce fac planuri fara Mine, care fac legaminte ce nu sunt in Duhul Meu, ca sa gramadeasca pacate peste pacate. Ei iau calea Egiptului, fara sa fi intrebat gura Mea, sa cerseasca de la Faraon ajutor si la umbra Egiptului sa se adaposteasca. Pentru aceasta sprijinul lui Faraon va fi pentru voi rusine si ras adapostul la umbra lui.” (Isaia 30, 1-3)

Cei ce se chinuie singuri ca sa rezolve toate, ori care cer ajutor celor nedrepti si pacatosi, uratori de Dumnezeu, gresesc inaintea Atottiitorului Dumnezeu, care poarta de grija tuturor fapturilor Lui.

„Vai de cei ce se coboara in Egipt dupa ajutor si se bizuie pe caii lor si isi pun nadejdea in multimea carelor si in puterea calaretilor, dar nu-si atintesc privirea catre Sfantul lui Israel si nu cauta pe Domnul.” (Isaia 31, 1)

Nedejdea pusa in cei rai si in puterea pacatului se va transforma in deznadejde, iar la Judecata se va preface in vesnica rusine.

„Vai tie, pustiitorule, care n-ai fost pustiit si tie, jefuitorule, care n-ai fost inca jefuit. Cand vei sfarsi de pustiit, vei fi pustiit, cand vei fi jefuit din destul, vei fi jefuit si tu.” (Isaia 33, 1)

Fiecare pacatos va fi macinat de pacatul lui.

„Vai de cel ce se cearta cu Ziditorul sau, ciob printre harburile de pamant! Oare lutul zice olarului: „Ce faci tu?” si lucrul catre mester: „Tu nu esti iscusit!” (Isaia 45, 9)

Rusinati vor fi toti cei aceia care s-au ridicat impotriva lui Dumnezeu, cat si impotriva Tainelor celor sfinte. De asemenea, cei luptatori impotriva Creatorului a toate, cei luptatori impotriva dumnezeirii Fiului, cat si cei luptatori impotriva Tainelor Bisericii, isi vor lua plata lor.

„Vai de cel ce zice catre parinte: „Pentru ce dai nastere?” si femeii: „Pentru ce ai copii?” Asa zice Domnul, Sfantul lui Israel si Ziditorul sau: „Indrazniti voi oare sa Ma intrebati despre cele viitoare si sa dati porunca lucrului mainilor Mele? Eu am facut pamantul si omul de pe el Eu l-am zidit.” (Isaia 45, 10-11)

Parintii sa isi puna nadejdea in Dumnezeu, iar nu in calcule lumesti si masuratori materiale. Ce care vor rade de cei cu multi copii, ca unii indrazneti in pacatele lor, se vor rusina.

„Vai de neamurile care se ridica impotriva poporului meu, caci Domnul cel Atotputernic le va pedepsi in ziua judecatii, si va da prada trupul lor focului si viermilor, ca sa urle de durere in veci de veci!” (Iudita 16, 17)

„Vai de cei ce cugeta ganduri silnice stand in asternuturile lor si de cei ce savarsesc faradelegea la lumina zilei de indata ce afla prilej. Le plac tarinile, pentru aceea le si rapesc; casele, de aceea le si iau. Calca silnic drepturile stapanului si ale casei lui, ale omului si ale mostenirii lui.” (Miheia 2, 1-2)

„Vai mie! Caci am ajuns ca dupa culesul fructelor de vara, ca dupa culesul viilor! Nu se mai afla nici un strugure de mancare, nici o smochina timpurie pe care o doreste sufletul meu!” (Miheia 7, 1)

Aceasta va fi plangerea celor care vor incerca sa mai lucreze dupa sfarsitul timpului, cand vreme nu va mai fi, decat pentru Judecata.

„Vai de cetatea cea varsatoare de sange, plina de minciuna si de silnicie, din care nu se mai curma jaful!” (Naum 3, 1)

„Vai de ei, caci au fugit de Mine! Prapad sa vina peste ei, caci au pacatuit impotriva Mea! Eu as vrea sa-i rascumpar, dar ei graiesc minciuni impotriva Mea. Si nu striga catre Mine din toata inima lor, ci se tanguiesc pentru jertfelnicele lor. Ei se iau la harta pentru grau si pentru must, si isi intorc privirea de la Mine.” (Osea 7, 13-14)

„Chiar cand isi fac mari pe fiii lor, ii voi lasa fara copii, lipsiti de partea barbateasca; caci vai de ei, daca imi voi intoarce privirea.” (Osea 9, 12)

„Cazut-a cununa de pe capul nostru; vai noua, ca am pacatuit!” (Plangerile lui Ieremia 5, 16)

„Vai de noi! Cine ne va scapa din mainile acestui Dumnezeu puternic? Acesta este acel Dumnezeu Care a batut pe Egipteni cu tot felul de pedepse in pustiu.” (I Regi 4, 8)

„Vai inimilor celor fricoase si mainilor celor slabe si pacatosului care umbla pe doua carari!” (Sirah 2, 13)

Frica si lasitatea, cat si cautarea intereselor lumesti, sunt de lepadat inaintea lui Dumnezeu.

„Vai inimii celei slabe! Ca nu crede, pentru aceea nu va fi aparata.” (Sirah 2, 13-14)

Necredinta este slabiciune, iar nu putere si libertate.

„Vai voua, celor ce ati pierdut rabdarea! Ce veti face cand va va cerca Domnul?”  (Sirah 2, 13-15)

Rabdarea este un har dat celor iubitori de Dumnezeu.

„Cei care se tem de Domnul nu vor fi necrezatori cuvintelor Lui, si cei ce-L iubesc pe El vor pazi caile Lui.” (Sirah 2, 13-16)

Teama de a pierde iubirea lui Dumnezeu il face pe om sa se pazeasca de pacate.

„Vai voua, barbati nelegiuiti care ati parasit legea Dumnezeului celui Preainalt, ca de va veti naste, spre blestem va veti naste, si de veti muri, spre osanda va veti osebi.” (Sirah 41, 11-12)

„Vai de cetatea razvratita si pangarita, cetatea asupririi! N-a luat aminte la nici un semn, si n-a primit nici o dojana; in Domnul nu si-a pus nadejdea si nici nu s-a apropiat de Dumnezeul ei.” (Sofonie 3, 1-2)

Ochi au, dar nu vad, urechi au, dar nu aud, ci s-au facut ca niste orbi si surzi la glasul lui Dumnezeu.

„Vai de ciobanul rau, care lasa turma in parasire! Sabia sa loveasca bratul lui si ochiul lui cel drept! Bratul lui sa se usuce cu totul, iar ochiul sa ramana orb de tot!” (Zaharia 11, 17)

Vai-urile din Noul Testament – Vai tie, celui care…

„Vai voua bogatilor, ca va luati pe pamant mangaierea voastra.” (Luca 6, 24)

Bogatia este rea cand, din mijloc si cale, devine scop si finalitate.

„Vai voua celor ce sunteti satui acum, ca veti flamanzi.” (Luca 6, 25)

Imbuibarea este vecina ura, caci celor instariti li s-au dat in grija mai multe, spre a imparti si celor ce nu pot dobandi.

„Vai voua celor ce astazi radeti, ca veti plange si va veti tangui.” (Luca 6, 25)

Cei care, in loc sa se pocaiasca, se distreaza si rad, cautand la „circul” lumii, vor plange, insa prea tarziu.

„Vai voua cand toti oamenii va vor vorbi de bine. Caci tot asa faceau proorocilor mincinosi parintii lor.” (Luca 6, 26)

Cel bun este dat la o parte, caci lumea este rea, iar cel curat este imbrancit, caci lumea este murdara.

„Vai tie, Horazine! Vai tie, Betsaido! Caci daca in Tir si in Sidon s-ar fi facut minunile care s-au facut la voi, de mult s-ar fi pocait, stand in sac si in cenusa. Dar Tirului si Sidonului mai usor le va fi la judecata, decat voua. si tu, Capernaume, nu ai fost inaltat, oare, pana la cer? Pana la iad vei fi coborat!” (Luca 10, 13-15)

Mai greu va fi celor din Biserica, care nu au umblat in caile Domnului, la Judecata, decat celor din afara Bisericii, care nu L-au cunoscut pe Domnul.

„Vai voua, fariseilor! Ca dati zeciuiala din izma si din untarita si din toate legumele si lasati la o parte dreptatea si iubirea de Dumnezeu; pe acestea se cuvenea sa le faceti si pe acelea sa nu le lasati. (Luca 11, 42)

Toate poruncile se cer implinite, insa cu atat mai mult pe cele mari, anume dragoste, credinta, nadejdea, mila, etc.

„Vai voua, fariseilor! Ca iubiti scaunele din fata in sinagogi si in inchinaciunile din piete.” (Luca 11, 43)

Cel care doreste slava sa fuga de ea, caci cel ce o cauta va suferi, atat aici, cat si in viata cea vesnica.

„Vai voua, carturarilor si fariseilor fatarnici! Ca sunteti ca mormintele ce nu se vad, si oamenii, care umbla peste ele, nu le stiu.” (Luca 11, 44)

La nimic nu ajuta o infatiseaza cuviincioasa si o inima plina de rautate, ba inca si mai multa pedeapsa atrage.

„Vai si voua, invatatorilor de Lege! Ca impovarati pe oameni cu sarcini anevoie de purtat, iar voi nu atingeti sarcinile nici cel putin cu un deget.” (Luca 11, 46)

Mai intai sa faci tu, iar apoi sa il inveti pe altul, caci a invata fara a face este lucru vrednic de dispret.

„Vai voua! Ca ziditi mormintele proorocilor pe care parintii vostri i-au ucis.” (Luca 11, 47)

Degeaba se cauta binele cand nu mai e vreme, de aceea sa lucram cat inca mai e vreme. Pocainta sa fie iute urmatoare pacatului.

„Vai voua, invatatorilor de Lege! Ca ati luat cheia cunostintei; voi insiva n-ati intrat, iar pe cei ce voiau sa intre i-ati impiedecat.” (Luca 11, 52)

Greu raspuns vor da cei carora li s-a incredintat grija peste altii, ca unii din mana carora se vor cere sufletele acelora.

„Cu neputinta este sa nu vina smintelile, dar vai aceluia prin care ele vin!” (Luca 17, 1)

Sa nu ne speriem de ispite, insa pe cat putem sa ne ferim a veni prin noi.

„Vai celor care vor avea in pantece si celor care vor alapta in acele zile. Caci va fi in tara mare stramtorare si manie impotriva acestui popor.” (Luca 21, 23)

Vremurile cele de pe urma vor fi vremuri grele.

„Fiul Omului merge precum a fost oranduit, dar vai omului aceluia prin care este vandut!” (Luca 22, 22)

„Fiul Omului merge precum este scris despre El; dar vai de omul acela prin care este vandut Fiul Omului. Bine era de omul acela daca nu s-ar fi nascut.” (Marcu 14, 21)

„Vai lumii, din pricina smintelilor! Ca smintelile trebuie sa vina, dar vai omului aceluia prin care vine sminteala.” (Matei 18, 7)

Matei 23, 13-30

„Vai voua, carturarilor si fariseilor fatarnici! Ca inchideti imparatia cerurilor inaintea oamenilor; ca voi nu intrati, si nici pe cei ce vor sa intre nu-i lasati.

Vai voua, carturarilor si fariseilor fatarnici! Ca mancati casele vaduvelor si cu fatarnicie va rugati indelung; pentru aceasta mai multa osanda veti lua.

Vai voua, carturarilor si fariseilor fatarnici! Ca inconjurati marea si uscatul ca sa faceti un ucenic, si daca l-ati facut, il faceti fiu al gheenei si indoit decat voi.

Vai voua, calauze oarbe, care ziceti: Cel ce se va jura pe templu nu este cu nimic legat, dar cel ce se va jura pe aurul templului este legat. Nebuni si orbi! Ce este mai mare, aurul sau templul care sfinteste aurul? Ziceti iar: Cel ce se va jura pe altar cu nimic nu este legat, dar cel ce se va jura pe darul ce este deasupra altarului este legat. Nebuni si orbi! Ce este mai mare, darul sau altarul care sfinteste darul? Deci, cel ce se jura pe altar se jura pe el si pe toate cate sunt deasupra lui. Deci cel ce se jura pe templu se jura pe el si pe Cel care locuieste in el. Cel ce se jura pe cer se jura pe tronul lui Dumnezeu si pe Cel ce sade pe el.

Vai voua, carturarilor si fariseilor fatarnici! Ca dati zeciuiala din izma, din marar si din chimen, dar ati lasat partile mai grele ale Legii: judecata, mila si credinta; pe acestea trebuia sa le faceti si pe acelea sa nu le lasati. Calauze oarbe care strecurati tantarul si inghititi camila!

Vai voua, carturarilor si fariseilor fatarnici! Ca voi curatiti partea din afara a paharului si a blidului, iar inauntru sunt pline de rapire si de lacomie. Fariseule orb! Curata intai partea dinauntru a paharului si a blidului, ca sa fie curata si cea din afara.

Vai voua, carturarilor si fariseilor fatarnici! Ca semanati cu mormintele cele varuite, care pe din afara se arata frumoase, inauntru insa sunt pline de oase de morti si de toata necuratia. Asa si voi, pe din afara va aratati drepti oamenilor, inauntru insa sunteti plini de fatarnicie si de faradelege.

Vai voua, carturarilor si fariseilor fatarnici! Ca ziditi mormintele proorocilor si impodobiti pe ale dreptilor, si ziceti: De am fi fost noi in zilele parintilor nostri, n-am fi fost partasi cu ei la varsarea sangelui proorocilor.” (Matei 23, 13-30)

Aceste vai-uri, rostite de Mantuitorul Iisus Hristos, sunt un puternic semnal de alarma. Fiul lui Dumnezeu le rosteste spre luare aminte, spre trezvie si pocainta.

„Vai mie daca nu voi binevesti!” (I Corinteni 9, 16)

Pedeapsa va primi si cel ce a primit darul de a propovadui si pe cel al vederii Tainelor lui Dumnezeu.

„Vai lor! Ca au umblat in calea lui Cain si, pentru plata, s-au dat cu totul in ratacirea lui Balaam si au pierit ca in razvratirea lui Core.” (Iuda 1, 11)

Grea judecata vor avea toti aceia care au urmat celor rai din-naintea lor. Ochi avem si trebuie sa vedem, urechi avem si trebuie sa auzim, minte avem si trebuie sa pricepem: sa fugim de a urma celor rai, care rau si-au incheiat viata lor, si sa urmam celor buni, care au umblat in caile lui Dumnezeu.

Teodor Danalache

Sursa: crestinortodox.ro