VIDEO/ Emil Ceban: „Nu avem cultura sănătății. La noi vin când nu poți să-i faci nimic, la noi vin când cancerul crește deja în stadiul 4 și nu mai poți să extirpi nici tumoarea, nici rinichiul”

Vocea Basarabiei: În cele ce urmează vom vorbi despre sănătate, despre sănătatea națiunii, despre cultura sănătății, despre pregătirea tinerilor specialiști în domeniul sănătății, despre toate acestea discutăm cu invitatul Vocii Basarabiei, dl rector Emil Ceban. Să mai fac o precizare, profesorul Emil Ceban este doctor habilitat în științe medicale și de trei ani este rector al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. Vom afla care au fost/sunt cele mai dificile momente din postura de rector.

Emil Ceban: Foarte-foarte grei, foarte complicați.

Vocea Basarabiei: Grei? De ce grei?

Emil Ceban: De aceea că s-a început mandatul cu niște programe foarte serioase și am început-o cu COVID-ul, s-a început COVID-ul, numai s-a relaxat COVID-ul, s-a început geopolitica cu războiul în Ucraina. Și noi, pe lângă lucrurile mari pe care trebuie să le facem, am făcut foarte mult voluntariat, am făcut foarte mult ca să fim alături de populație, să fim alături de sistemul de sănătate, am participat foarte activ în vaccinare prin maratoanele pe care le-am organizat în universitate, prin diferite acțiuni împreună cu Asociația Studenților și Rezidenților. Următoarea etapă a fost voluntariatul legat de refugiații din Ucraina, am eliberat cămine în timpul nopții, am făcut echipe, au trecut prin universitatea noastră câteva mii de refugiați. Și acest lucru s-a făcut în paralel cu activitatea de bază a universității, dar cel mai complicat și important că am trecut la studii online, am trecut într-un regim pe care nimeni până acum nu-l cunoștea și toate aceste lucruri trebuia să le facem din mers.

Vocea Basarabiei: Și mulți întrebau dacă aceste studii online pregătesc adevărați specialiști, mai ales în domeniul medicinei, pentru că de la distanță medicina e greu să-ți dai seama că poate să fie învățată.

Emil Ceban: Sunt valabile… Foarte corect, plus că avem studenți foarte mulți internaționali, dvs. cunoașteți, suntem lideri pe țară, noi avem acum în jur de 2.500 de studenți internaționali și țările respective ne cereau în fiecare zi să spunem care o să fie situația cu online-ul. Având o infrastructură destul de dezvoltată, având un sistem informațional ne-au permis să dezvoltăm foarte rapid online-ul, să fim primii în țară cei care ne-am vaccinat și chiar vreau să mă mândresc cu faptul că universitatea s-a vaccinat în 97% studenți și 95% colaboratorii, am fost acei care prin hotărâre de guvern am ieșit din online și a doua jumătate a COVID-ului am fost în regim obișnuit.

Vocea Basarabiei: O să vorbim și despre calitatea studiilor, dar mai întâi vreau o părere a dvs. despre sănătatea din Republica Moldova. Câtă grijă au cetățenii de sănătate și, în general, cum definiți dvs. această atitudine pe care o are omul față de sănătate?

Emil Ceban: Eu vreau să vă spun că în Republica Moldova omul n-are atitudine față de sănătate.

Vocea Basarabiei: Adică? Nu prețuiește sănătatea?

Emil Ceban: Nu avem cultura sănătății. Pe timpuri era știut că era pus un sistem foarte serios unde se făcea evidență, unde se chema forțat toate grupele de pacienți, toate grupele de invalizi, toate grupele de bolnavii cronici, deci, toate grupele de gravide și statul făcea acest lucru foarte serios. După ‘90 încoace, când s-a liberalizat totul, când am trecut la un sistem haotic, până la apariția medicinei asigurate și chiar la medicina asigurată, noi nu avem cultura sănătății în Republica Moldova. Acum, poate de un an-doi au început a apărea pe ecrane nutriționiști, au început prin rețelele de socializare să spună ce este bine, ce este rău, acum tineretul a început a umbla la săli de sport și a căuta de sănătate, dar, în principiu, vreau să vă spun că eu vin din sănătate, toată viața am lucrat, până a fi rector, și am avut sute de bolnavi și mii de bolnavi. Zilnic vin bolnavii pe ultima sută de metri, vin bolnavi foarte gravi, vin bolnavi decompensați, vin bolnavi cu forme grave și forme avansate de cancer. De aceea acum sistemul de sănătate nu poate face față, de aceea că s-a reanimat, s-au pornit niște lucruri, s-a început a aduce aparataj, dacă se aduce aparataj – se investește, vin și metode, vin și pacienții. Pacienții încep a afla de acest lucru și tot asta, deci, noi nu suntem azi gata să facem acest lucru.

Vocea Basarabiei: Dvs. vorbiți de atât de multe categorii care nimeresc într-o listă a celor care au de pătimit de pe urma neglijenței față de sănătate, dar cât la sută din populația Republicii Moldova poate fi considerată populație sănătoasă?

Emil Ceban: Cred că 20-30%. Deci, eu sunt urolog de specialitate și am lucrat, și lucrez, în urologie, am fost și în emisiuni în această sală de multe ori, mă ocup cu urolitiaza, ne ocupăm cu adenomul, cancerul de prostată, ne ocupăm cu infecțiile urinare și vreau să vă spun că în comparație cu țările din jur, cu colegii noștri din România, la noi vin cu forme avansate, la noi vin cu retenții de urină, la noi vin când nu poți să-i faci nimic, la noi vin când cancerul crește deja în stadiul 4 și nu mai poți să extirpi nici tumoarea, nici rinichiul. Deci, asta este. Și cel mai important, că după asta pleacă acasă și nu mai face niciun pas, de o radioterapie, de o chimioterapie, numai dacă sunt niște copii din diasporă, sunt niște copii dintr-o familie mai inteligentă. Și uitați-vă ce se face la țară…

Vocea Basarabiei: Dle rector, dar acest lucru ar însemna că cetățeanul nu prea a avut încredere și are încredere în sistem sau în acest domeniu?

Emil Ceban: Și asta tot.

Vocea Basarabiei: Deci se adună mai mulți factori: neglijența, neîncrederea, condițiile din spitale?

Emil Ceban: Mai mulți factori: neglijența, neîncrederea și sigur că sărăcia. Deci, ca să ai o medicină decentă, ca să ai niște servicii calitative, cu părere de rău, nu toate serviciile sunt acoperite sută la sută și la nivelul cel mai înalt de către stat, de Compania de Asigurări, și un om care se stimează pe dânsul, eu nu mai vorbesc că el trebuie să facă profilaxie, el trebuie să facă măcar o dată în an ultrasonografie, eu le spuneam la bărbați că orice bărbat după 40, care se stimează cât de cât, trebuie să viziteze un urolog. Când se duce un bărbat, dacă nu-l fugărește femeia de acasă ori încă cineva să-i spună: „Măi, du-te, că la tine nu-i tot în regulă”? Că bărbatul ce face? Încearcă să tot agonisească, să agonisească, să aducă pentru familie și când ajunge problema de sănătate, când trebuie să scoată niște bani – atunci este o problemă și lumea evită acest lucru. Și asta este regulă în Republica Moldova.

Vocea Basarabiei: Dar știți că, mai în glumă, mai în serios, în societate cum se zicea, moldoveanul muncește, muncește și în goana asta mare după avuție uită de sănătate ca la un moment dat să-și amintească că trebuie să aibă grijă de sănătate, dar toți banii pe care i-a agonisit nu-i mai sunt salvatori?

Emil Ceban: Sigur că da. Noi, medicii, ne bucurăm când vin profilactic la noi, când vin și zic: „Uite, n-am nimic, dar vreau să văd care e situația” sau când vine bolnavul cu o patologie incipientă și spune: „Uite, am fost la un control de rutină și mi-au depistat”, crește inima, nu atunci când deja sunt probleme, sunt complicații și moldoveanul e gata deja să dea 1.000 de sunete cum să rezolve întrebarea. Dar cum să rezolve întrebarea, dacă situația este depășită?

Vocea Basarabiei: Dle rector, dar anumite cazuri îi puneau pe gânduri și pe cetățeni, pentru că s-a vorbit mult și despre corupția din societatea Republicii Moldova, inclusiv că, dacă nu ai bani, în zadar te pornești la doctor, pentru că și doctorul ar aștepta ca în coperțile poliței de asigurare să fie puși bani și iată unii și din frica asta că nu o să aibă cum să răsplătească personalul medical nu mai merg la doctor?

Emil Ceban: Bine, eu altfel mă uit la întrebarea aceasta și vreau să vă spun din interiorul medicinei care este că marea majoritate totuși sunt persoane decente, marea majoritate își îndeplinesc funcția respectivă și, iarăși, ca și cu studenții, ca și cu multe vorbim, până nu dai, până tu singur nu corupi, tot s-a început de la pacienți, tot pacientul care vine și începe să… Deci, acestea sunt niște lucruri, nu neg faptul, dar să știți că…

Vocea Basarabiei: Dar aici e paradoxul, pacientul merge și el ar vrea să mulțumească doctorul, ca după asta, după ce iese de la doctor, să spună că, da, în medicină toți sunt corupți.

Emil Ceban: Da, vreau să vă spun că nu a fost unul să intre în viața mea în cabinet și să nu spună: „Ce trebuie?” sau „Eu vă rog frumos” ș.a.m.d. Deci, asta este psihologia iarăși, care singuri provoacă…

Vocea Basarabiei: Mentalitate păguboasă, da?

Emil Ceban: Mentalitatea pacientului. Deci, mentalitatea asta deja are un cerc vicios și cei care sunt mai slabi se folosesc de acest lucru. Vorbesc de medici, dar, în principiu și, în primul rând, comunicarea, niciodată până în ultimul timp nu a fost comunicare cu sistemul de sănătate, cu specialiștii care sunt, că se știe că în țară sunt niște reguli, că în țară este un sistem de sănătate, că în țară este un sistem de asigurări, că acest sistem de asigurări cuprinde atâta, că ar fi bine de cumpărat poliță. Eu vreau să vă spun că la noi, care-i problema cea mai mare? – undeva vreo 16-20% din populație nu cumpără poliță.

Vocea Basarabiei: Dar ei spun că, în multe cazuri, nu le este de ajutor această poliță.

Emil Ceban: Nu este corect! Iată iarăși de aici se începe și el când vine nu mai știe ce să facă și ce să vândă, și cum să vândă, și nimeni nu poate să-l ajute, de aceea că sunt niște posibilități foarte mari. Nu există ca un pacient să nu fie tratat în Republica Moldova sau să fie respins, nu există așa ceva. Deci, acestea sunt toate discuții, vorbe și de aicea nu fac poliță, nu au poliță, deja nu se duc la medic, vin în stadii foarte tardive, se implică personalități sau din diasporă și se încep probleme de natura respectivă.

Vocea Basarabiei: Deci, îndemnul dvs. e ca toți cetățenii să procure polița de asigurare?

Emil Ceban: Sigur că să procure poliță și să fie încrezuți că pe poliță sistemul de sănătate din Republica Moldova face azi față și poate rezolva toate întrebările majore.

Vocea Basarabiei: Dle rector, dar vreau o altă părere a dvs. referitoare la reforma spitalicească. Cum ar trebui să fie implementată această reformă, pentru că pe parcursul anilor mai multe guvernări au încercat să facă și o regionalizare a spitalelor, și să spună că ei sunt cei care vor aduce plusvaloare pentru a implementa această reformă, iar până la urmă, ea s-a împotmolit și un deznodământ încă nu este clar?

Emil Ceban: Da, aveți foarte mare dreptate. Eu cunosc studiile și proiectele care erau din 2007 și tot se schimbau guvernările, se schimbau miniștrii, și tot cineva ceva propunea. Până la urmă nu se făcea nimic, și nu se făcea nimic iarăși din considerentul că toți luptă pentru apartenența acestor spitale, dar nimeni nu-și pune întrebarea cât a investit în aceste spitale și ce a făcut pentru aceste spitale. Eu am fost martor și am participat și acum la aceste dezbateri și tot sunt de aceeași părere și vreau să vă spun că eu nu vorbesc de municipiu, nu vorbesc de oraș. În oraș tot timpul au fost investiții în spitale și vreau să vă spun că, începând de la dl Ghimpu, Dorin Chirtoacă încoace și acum dl primar general investesc foarte mult în spitale. Spitalul nr. 3 sau „Sfânta Treime” era într-o stare deplorabilă, acum acest spital este cel mai bun spital pe care îl avem noi.

Vocea Basarabiei: „Sfânta Treime”?

Emil Ceban: „Sfânta Treime”, să știți. Spitalul „Sfântul Arhanghel Mihail” era un spital prăpădit, vă spun sincer. Acum îi un spital-model. Eu vorbesc cu dl director și cu dl primar, eu aș vrea să-l am drept spital universitar un așa spital. Da, el este mic, da, el nu acoperă toate cerințele, să spunem, toate structurile care ar fi necesare pentru un spital mare universitar, dar este un spital deosebit.

Vocea Basarabiei: Deci, s-au făcut investiții din partea autorităților publice locale?

Emil Ceban: S-au făcut investiții foarte mari din partea autorităților publice locale pe tot parcursul timpului, dar în centrele raionale practic noi avem doar unele unități unde s-au făcut. De ce? De aceea că consiliile locale depind de partidul care conduce această echipă și nu tot timpul găsesc limbă comună. Și, în primul rând, ce aveau? Aveau drumuri, infrastructură, grădinițe, aveau școli, biserici și multe alte lucruri. Medicina, spitalele nu au avut niciodată nicio prioritate și noi asta am cunoscut și asta o spun directorii de spitale care nu vor să aibă dușmani din autoritățile publice locale, dar așa este.

Vocea Basarabiei: Acum, pe moment, se crede că și lupul e sătul, și oaia este întreagă, pentru că bunurile spitalelor rămân în proprietatea autorităților locale, iar ministerul le va gestiona activitatea acestor instituții.

Emil Ceban: Foarte bine, ministerul tot timpul a gestionat, politicile le face ministerul, gestionarea medicală o face ministerul, deci toate cazurile grave, tot ce este legat de orice, de pandemie, de COVID rezolvă Ministerul Sănătății. De aceea eu socot că acesta este un pas foarte-foarte bun, dar am spus-o și o mai spun…

Vocea Basarabiei: Dar schimbarea fondatorului înseamnă reformă sau e suficient să spui că, dacă se schimbă fondatorul, se face reformă?

Emil Ceban: Nu, sigur că nu! Este nevoie de muncă și este nevoie de muncă în echipă, și este nevoie, iarăși repet, de comunicare. Deci, fondatori pot să fie mai mulți. Eu am vizitat mai multe țări, noi am luat niște exemple din Țările Baltice, întrucât acolo sunt primele spitale universitare din țările post-sovietice, am fost acolo în echipe nu o singură dată și acolo sunt trei fondatori – municipiul, Universitatea și Ministerul Sănătății. Dar Ministerul Sănătății este statul și, până la urmă, statul sau Ministerul Sănătății este fondatorul și al Universității, de aceea interesele sunt aceleași. Eu nu văd în Republica Moldova exact aceeași schemă – autoritățile publice locale să aibă grijă de clădiri, de infrastructura clădirilor, iar Ministerul Sănătății – de politici și de sănătate. Deci, eu tot îmi doresc și aș vrea ca să avem spitale universitare.

Sursa: https://voceabasarabiei.md/