Ziua noastră trebuie să înceapă cu gândul la Dumnezeu!

Dorinţa de îmbogățire a tinerilor din ziua de azi îi provoacă pe mulți la fapte necugetate, îndepărtându-i astfel de religie şi de Domnul. Mai multe despre acest subiect ne spune preotul Ion Bacal, un tânăr și bun familist care a ales calea Domnului.

– Părinte, cum începe o zi din viața Dvs.? Și cum ar trebui noi să începem o zi de muncă pentru a avea pace și mulțumire la sfârșitul acesteia?

– În primul rând mulțumim Domnului că ne-a trezit din somn! Viața unui preot trebuie să înceapă și să sfârșească cu rugăciune. Sfinții părinți spun că: „Rugăciunea trebuie să fie tot timpul pe buzele creștinului” mai ales ale preotului, care are în grijă turma lui Hristos și are datoria de a se ruga pentru toți. Ziua noastră de muncă trebuie să înceapă cu gândul la Dumnezeu. Acest gând ne aduce pace și liniște pe întreaga zi, ne ajută să ne păstrăm calmul și ne întărește pentru a trece peste greutăți. Creștinul trebuie să aibă o cărțulie de rugăciune, unde este rugăciunea la începutul lucrului și la finisarea lui, de aici vine și mulțumirea.

– Ca preot, dar şi ca profesor, intraţi în legătură cu mulţi dintre tineri. Care sunt marile lor frământări şi ce răspunsuri aveţi a le împărtăşi?

– Frământările tinerilor în zilele noastre sunt multe, după vârsta și educația fiecăruia. Este bine ca tinerii să găsească un preot care să le răspundă la toate întrebările care îi frământă, astfel vor crește duhovnicește și intelectual.

– Părinte, cum trebuie să înceapă un om a se ruga? Și cum trebuie să arate un program de rugăciune al creștinului contemporan?

– Este forte ușor să începem a ne ruga (ispitele sunt mari) omul trebuie să se roage prin cuvintele sale, cum le simte și cum le înțelege în mintea și în inima lui, tot așa trebuie să i le spună lui  Dumnezeu. Nu este greu a te ruga ori nevoie de prea multe facultăți pentru a spune: Doamne ajută-mă în lucrul acesta sau Doamne miluiește-mă. Omul trebuie să aibă dorință și dragoste față de Dumnezeu, cât privește programul nostru de rugăciune,  el trebuie să fie PERMANENT.

– Mulţi dintre tineri aleg azi concubinajul din cauza lipsei banilor pentru o casă, din cauza slujbelor nesigure. A cui e până la urmă vina, a tinerilor ce trăiesc necreştineşte sau a societăţii aflată într-o nesfârşită tranziţie?

– Am și eu o întrebare aici către tinerii aceștia: Cununia este așteptată pentru bani sau pentru Taină? (care se săvârșește asupra lor). Mai degrabă este neștiința tinerilor ce este Taina Cununiei! Taina cununiei presupune inițial, căsătoria civilă, ca așezământ natural apoi prin slujba bisericii care împărtășește celor doi harul dumnezeiesc, care transformă dragostea lor firească în dragoste spirituală desăvârșită. Viețuirea împreună a celor doi tineri până la căsătorie  este  socotită ca trăire în păcat al desfrânării, unul dintre păcatele mari. Tinerii trebuie să aibă duhovnic unde să se spovedească și care să-i îndrume în viață, inclusiv să ceară sfatul la căsătorie. Un duhovnic bun îi va ajuta pe tineri să treacă peste gândul acesta obsedant de lipsă a banilor și îi va întări în plăcerea de a participa la Sfintele Slujbe.

– Astăzi mulți creștini își motivează faptul că nu merg la biserică pentru că nu mai au încredere. Unii chiar spun că ”biserica este un business”. Cum comentați?

– Încrederea se câștigă în timp și nu apare deodată, dacă omul nu vine regulat la biserică cum să aibă încredere? Important este altceva,  Dumnezeu să nu piardă  încrederea în noi, avem un Dumnezeu atotbun care îl așteaptă pe om până la ultima suflare să se apropie de El. Iar despre gândul unora pot să spun așa, că cei care nu ajută biserica nu știu necesitățile bisericii dar nici datoria lor fața de biserică,  aceea și vorbesc.

– Părinte, vă rog să precizaţi pentru enoriaşii dumneavoastră, dar şi pentru întreaga societate, care-i calea spre mântuire şi ce înseamnă a fi un creştin în adevăratul sens al cuvântului?

– Calea spre mântuire cât și a fi un creștin adevărat este îndeplinirea învățăturilor date de Mântuitor. Să fim buni cu aproapele nostru, să facem fapte bune, să avem rugăciunea pe buze tot timpul, să ne spovedim, să ne împărtășim, să fim prezenți la Dumnezeieștile slujbe și să facem milostenie cu aproapele nostru.

– La final vă rog să-mi spuneți câteva sfaturi pentru a duce o viață în armonie.

Păstraţi harul lui Dumnezeu: cu el viaţa e uşoară, totul se lucrează bine, după Dumnezeu, totul e plin de dragoste şi bucurie, sufletul are odihnă în Dumnezeu şi merge ca printr-o grădină minunată în care trăieşte Domnul şi Maica Domnului. Lipsit de har, omul nu e decât pământ păcătos, dar cu harul lui Dumnezeu omul se aseamănă după mintea îngerilor. Îngerii slujesc lui Dumnezeu şi îl iubesc prin mintea lor, tot aşa şi omul e după minte ca un înger. – Sf. Siluan Athonitul.

– Părine, Vă mulțumim din suflet pentru sfaturile acordate şi vă rugăm să ne binecuvântaţi.

– Eu vă mulțumesc pentru întrebări și răbdare. Dumnezeu să vă binecuvânteze!

sursa http://everydayjournalism.md/