Binecuvântările părinţilor întăresc casele fiilor

Vă spuneam că ascultarea de părinţi e foarte importantă pentru copil de când e mic şi mai ales la căsătorie, ştiţi cum spune la carte că “binecuvântările părinţilor întăresc casele fiilor şi blestemul părinţilor din temelie strică casele fiilor”.

E bine ca la căsătorie să vă consultaţi cu părinţii, le cereţi părerea pentru că ei văd cu alţi ochi omul cu care vă legaţi pe viaţă şi în general părinţii doresc binele copiilor lor.

Mamele simt şi mai mult pentru copilul lor, pentru că i-au purtat în pântece. Ele sunt ca nişte prooroci pentru copii lor. Simt pericolul sau binele pentru copil şi ascultând de cuvântul lor vă pot păzi de multe necazuri.

Cineva care era de faţă, spune :

-Părinte, pe mine mama nu m-a lăsat să mă căsătoresc cu un băiat, pentru că e beţiv şi la vremea respectivă acela nu punea în gură băutură, tărie, numai “CICO” bea. N-am ascultat-o şi după ce ne-am căsătorit a început să bea de dormea în şanţuri.

-Aţi văzut până unde merge simţul ei de mamă? Vedea pentru mai târziu ce avea să se întâmple.

***

– Părinte, mama mea nu m-a lăsat să mă căsătoresc cu un băiat, mi-a zis că am să rămân văduvă şi aşa a fost. Acum am un prieten şi ea se opune din nou. Eu îl iubesc pe băiat şi nu pot să renunţ la el, ce să fac?

-Ascultă de mama, că doar nu vrei să rămâi din nou văduvă?!

-Părinte, chiar aşa mi-a spus. Dar eu nu pot să mă despart de el pentru că îl iubesc.

-Cum să nu poţi, te desparţi uite aşa, o ia unul intr-o parte şi altul în alta dacă vreţi să aveţi familie, socotiţi că nu v-aţi cunoscut.

-Să fac asta că vrea mama ?

-Da! Pentru că-ţi vrea binele, dacă nu, faci cum vrei matale, îţi alegi singură crucea pe care o ai de dus, mama vrea să te păzească de alt necaz.

***

– O tânără îl întreabă pe părintele:

-Părinte, eu trebuie să  fac nuntă şi mă tem că  n-am să fiu curată, ce fac ?

-Ce să faci, te rogi să fii curată, o rogi pe Maica Domnului să fii curată ca să poţi intra în Biserică, îi spui: Maica Domnului am să fiu mireasă, te rog ajută-mă! De se va întâmpla să nu fie curată fata pentru cununia religioasă, se amână nunta, nu intră în Biserică să spurce Biserica, nici naşa nu are voie, nici o femeie la vremea ei de necurăţie nu are voie în biserica, pentru că la carte spune: De va intra în Biserică, femeia în cele 8 zile de necurăţie sau 40 de zile de lehuzie, să se spele biserica, să se cheme arhiereul şi să se sfinţească din nou. Auziţi dumneavoastră ce păcat mare este? Imaginaţi-vă câte Biserici mai sunt curate, toată lumea intră dea valma.

***

– Părintele avea credinţa tare, dragostea şi rugăciunile dânsului erau bine primite înaintea lui Dumnezeu. Foarte rar se întâmpla ca cei care veneau şi cereau sfaturi duhovniceşti să nu-şi rezolve necazul lui. Când se întâmpla ca cineva să vină să spună că n-a reuşit, se mâhnea foarte tare.
A venit la dânsul o doamnă cam de 53 de ani care era singură, necăsătorită, îi murise şi mama şi-l întreabă pe părintele:

-Părinte, am un apartament cu 3 camere şi vreau să-l schimb dar mi-e frică să nu mă păcălească cumpărătorul.

-N-ai bărbat, asta e treaba bărbatului, el e cu treburile?

-Nu părinte, sunt singură, ştiţi că am venit la rugăciunile dumneavoastră şi tot nu m-am căsătorit.

-Nu se poate aşa ceva, n-ai făcut matale ce te-am învăţat!

-Am făcut părinte, dar tot nu m-am căsătorit.

-Nu-i adevărat, ai fost mândră, ai căutat bărbat frumos şi deştept să te făleşti cu el ! Vezi că nu asta îţi trebuie, ci sprijin în viaţă, soţ pentru matale şi nu pentru lume.

-Ce să fac părinte, că sunt tare singură, mama a murit şi n-am pe nimeni…!

-Ce pot să-ţi fac eu matale, asta e calea pe care ai ales-o singură, acum eu nu am ce să mai fac, la vârsta asta ce bărbat te mai ia, faci cum te-o duce capul pe matale, fata se mărită de tânără…!

A rămas părintele foarte tulburat şi îi părea rău, că nu l-a ascultat ceea ce a învăţat-o şi a rămas singură şi mai ales că a trebuit s-o certe. Şi după ce a plecat, o bucată de vreme tot la ea se gândea că nu are ce să mai facă şi spunea:” Dumnezeu s-o lumineze în viaţa ei de acum înainte…!”

***

– Un tânăr de vreo 28 de ani fiind inginer de meserie, îl întreabă pe părintele :

-Părinte, aş vrea să vă rog ceva: nu mă pot hotărî, nu ştiu pe ce drum s-o iau, să merg la mănăstire sau să merg în lume ? Ce părere aveţi ?

-Nu, nu eşti pentru mănăstire. Iţi găseşti o fată frumoasă şi credincioasă, vă căsătoriţi, o să aveţi copii şi o să se bucure părinţii voştri.

-Aşa am să fac părinte. Părintele l-a binecuvântat şi el a plecat mulţumit.

***

– O tânără de vreo 18 ani, studentă, venea la spovedanie la părintele şi se plângea de mama ei că nu vrea să asculte, citeşte toată Psaltirea odată şi au mari necazuri. Ea cunoscuse un băiat, se iubeau foarte mult şi nu se puteau căsători. Trăiau ne cununaţi. Intr-o zi o sora mai mare de a fetei a  venit la părintele foarte nervoasă şi i-a spus :

-Părinte, ticăloasa asta de soră-mea trăieşte ca o curvă cu unul, nu mai ţine nici o rânduială, daţi-i canon să se potolească.

-Cum să dau canon, ce canon să-i dau ?

-Să nu mai trăiască cu bărbatul acela !

-Dacă se iubesc, cununaţi-i. Nu se pot face opriri la tineri, trupul e neputincios să se înfrâneze, de-i dau eu canon să se oprească îl va înjura pe Dumnezeu că e rău şi nu-i adevărat, Dumnezeu e bun, ajutaţi-i să se cunune pentru că se iubesc. Canoanele sunt pentru cei mai în vârstă, care vor şi pot să se înfrâneze, la tineri nu se fac nici un fel de opriri. Le spui să nu mai trăiască în desfrâu şi sora matale nu vrea asta, vrea cununie, ajutaţi-o să se cunune la Biserică, să aibă casa ei, e fată bună, nu vrea desfrânare. Impresionată fata, pe care o ruşinase sora ei, de faţă cu toată lumea plângea lângă părintele, era în genunchi la picioarele dânsului, copleşită de înţelegerea, dragostea şi bunătatea părintelui. A luat binecuvântare pentru nuntă.

***

– Părinte, fata mea trăieşte cu un băiat şi e doar în clasa a 10 -a, ce să fac, să-şi termine şcoala ?

-Mărit-o cât mai degrabă cu acela, bate fierul cât e cald, să nu se răzgândească băiatul.

-Părinte, şi cu şcoala ce face ?

-Dacă soţul ei o să vrea să aibă şi carte, o face după aceea, când o fi cu el, că de-l pierde pe băiat ai să ai o desfrânată la uşa  matale, n-o mai poţi păzi dacă n-ai păzit-o fecioară. Acum e femeie, e mult mai greu. E bine când doi tineri se iubesc, dar să nu-i laşi sub acelaşi acoperiş singuri, să fie întotdeauna cineva cu ei în cameră. Să-i duci matale la Primărie şi la Biserică să se cunune şi să-i aranjezi la casa lor.

***

– O doctoriţă necăsătorită în vârstă de 37 de ani, venea la rugăciunile părintelui pentru căsătorie iar mama ei era din gruparea visarioniţilor se ruga să nu se căsătorească fiica ei pentru că sfârşitul este aproape şi nu mai are rost. Părintelui îi părea foarte rău de această situaţie. Fata era o fire blândă şi credincioasă.

-Părinte, de ce toate fetele se căsătoresc şi eu nu?

-Nu eşti în relaţii bune cu mama, cum vă înţelegeţi?

-Mama nu e de acord să mă căsătoresc, spune că sfârşitul lumii e aproape şi că nu are sens şi chiar se roagă să nu mă căsătoresc. Eu am încredere în rugăciunile dumneavoastră.

-Da, dar să ştii matale că rugăciunea mamei este înaintea preotului, că te-a purtat în pântece. Mai vino la rugăciuni şi-o să vedem cum a hotărât Dumnezeu.

După un timp, fata a cunoscut un medic mai mare decât ea, care a cerut-o în căsătorie. Fata îl plăcea pentru că era foarte simpatic, era medic, dar nu era credincios.

-Părinte, ce fac, nu ştiu ce hotărâre să iau, mă tem dar tot eu mă încurajez singură spunându-mi c-am să-l întorc la credinţă.

-Aşa crezi matale, azi mai mulţi cad de la credinţă decât se întorc. Botezat este ?

-Da, aşa cred sau mai bine zis sper să fie botezat.

-Eu nu te sfătuiesc, porneşti la un drum greu, nu sunt de părere că e bun.

-Părinte, am o vârstă, nu cred că mai apare ceva bun.

Hotărârea a luat-o singură, simţea că n-ar fi ceva grav, dar a spus că riscă. Medicul era ginecolog şi făcea întreruperi de sarcină. Dorinţa fetei era ca părintele să-i cunune şi l-a rugat pe părintele de faţă fiind şi viitorul soţ.

-Părinte, vă rog să ne cununaţi dumneavoastră !

-Eu vă cunun, numai cu o singură condiţie, ca domnul doctor, viitorul soţ, să nu mai facă întreruperi de sarcină, să-mi promită acest lucru.

-Promit, părinte !

Cununia s-a făcut, dar medicul nu s-a lăsat de obiceiul pe care-l avea, este mare avar şi fata trăieşte rău cu el. Nu-i dă voie să aibă prieteni, e un egoist, n-o lasă să comunice cu nimeni, nu o lasă să facă milostenie şi ea este foarte supărată.

-Ce să fac părinte, nu mai suport, nu mai pot nici să zâmbesc, mă simt tare singură.

-Stai cu el, acum ce să faci, dar de-ţi va afecta sănătatea suferinţa pe care o înduri cu el, poţi să divorţezi.

***

– Părinte, ce să fac şi eu pentru căsătorie ?

-Mergi pe jos prin oraş şi du-te matale să-ţi cumperi pantofi şi s-o găsi vreun băiat să caute tot pantofi, vă întâlniţi şi faceţi cunoştinţă.
S-a dus fata, după ce a primit binecuvântare să-şi caute pantofi. I-a cumpărat şi mergând pe stradă se uita la pantofi şi a dat peste un bărbat din greşeală. Acela şi-a cerut iertare, a privit-o şi a plăcut-o. Au făcut cunoştinţă şi au mers pe jos împreună discutând. Fata şi-a dat seama c-o place şi că e singur şi i-a povestit despre părintele. Băiatul a vrut să vină împreună cu ea la părintele, au venit şi au primit binecuvântarea pentru căsătorie. Aţi văzut cum lucrează Dumnezeu cu omul ?

***

.- Părinte, eu am cunoscut mulţi băieţi, dar nu rezistă mult prietenia. Unii m-au cerut şi în  căsătorie, dar după aceea nu m-au mai căutat, ce să fac?

-Metanii când te duci acasă de la întâlnire, faci metanii şi spui: Doamne ajută ca, ceea ce am hotărât azi să devină fapt şi te căsătoreşti repede. Asta s-a şi întâmplat.

***

– Ca sfaturi, părintele ne mai spunea :

-Fetele tinere se mărită singure, pe cele bătrâne le ajută alţii ;

-Când 2 tineri se iubesc, dar trăiesc în desfrânare, te rogi pentru ei ca să se cunune, nu-i desparţi că ai păcatul  lor;

-Dacă unul este liber iar altul căsătorit cu gând să divorţeze de soţia lui, pe aceştia îi desparţi, nu spargi casa altuia ca să-ţi fie ţie bine.

-Căsnicia se ţine cu dinţii, dacă ţi-ai prins soţul cu alta poţi s-o baţi pe aceea, s-o faci de ras în faţa colectivului unde lucrează.

***

– O tânără de vreo 40 de ani a venit pentru prima dată la părintele. A salutat. S-a aşezat în genunchi şi a întrebat:

-Părinte, aş vrea să vă rog ceva, spuneţi-mi, eu dacă nu sunt căsătorită pot să am un copil?

-Te căsătoreşti şi apoi ai şi un copil pentru că orice copil trebuie să aibă un tată.

-Fără căsătorie nu se poate? Am o vârstă înaintată şi cine mă mai ia?

-S-o găsi un bărbat şi pentru matale, dar până acum ce ai făcut, de ce nu te-ai căsătorit? E o vârstă când fetele se căsătoresc tinere între 18 şi 24 de ani, dacă trece perioada aceea, greu se mai hotărăsc, le găseşte câte un motiv la fiecare băiat şi rămân singure. Nu ştii matale că e o vorbă că dragostea e oarbă: cât eşti tânăr te îndrăgosteşti şi nu te mai gândeşti c-o fi bine sau rău, te grăbeşti să nu-l pierzi.

-Părinte, după ce am terminat liceul am reuşit la facultate şi nu m-am mai gândit la căsătorie. Acum sunt profesoară.

-E bine şi profesoară, dar căsătoria e mai importantă. Fiecare  femeie are o datorie să dea naştere la prunci, deci să fie la casa ei cu bărbat şi dacă acela vrea să aibă studii le face după căsătorie.

-Părinte, am o soră căsătorită cu un preot şi o duce foarte rău cu el, m-am speriat să nu păţesc la fel.

-Nu trebuia să te temi, că nu toate căsniciile sunt la fel, chiar dacă sora e nefericită, matale puteai s-o duci bine.

-Părinte, acum sunt propusă pentru post de directoare, binecuvântaţi-mă să reuşesc.

-Lasă funcţiile şi roagă-te matale pentru căsătorie, spuneai că vrei copii, încă mai poţi avea copii. Te căsătoreşti şi dacă soţul matale o să vrea sa fii directoare poţi atunci, dar căsătoria e graba.

-Binecuvântaţi-mă pentru căsătorie grabnică.

-Stai să-ţi fac o rugăciune pentru căsătorie şi apoi a binecuvântat-o.

***

– Ne povestea părintele:

-A venit la mine o fată când eram la Boroaia ca s-o ajut să se mărite cu Gheorghe, un băiat pe care pusese ea ochii. Eu i-am spus că nu e bun Gheorghe, că o s-o bată când va fi nevasta lui, dar ea îmi zice:

-Poate să mă bată oricât, părinte, eu tot pe el îl vreau.

Am pus rugăciune înaintea lui Dumnezeu pentru căsătoria ei cu acela şi s-au căsătorit. După câteva luni a venit ea la mine ca să mă rog să se despartă de acela, că nu mai poate.

-Dar ce ţi-a făcut?

-Mă bate părinte, mă bate rău de tot de mai multe ori pe zi. Mă bate, mă lasă, iar mă bate şi nu mai pot, vreau să divorţez.
-Divorţul nu e de la Dumnezeu, rugăciune de despărţire, eu nu fac. Ţi-am spus că o să te bată şi nu m-ai ascultat, asta ţi-e crucea, tu ai vrut, acum roagă-te să se înbuneze. Aşa am sfătuit-o, dar ea a făcut cum a vrut ea, n-a venit să-mi mai spună nimic. Sunt femei care vor să se roage pentru soţii lor, altele nu vor.

***

– Părinte, când te căsătoreşti poţi să porţi numele de fată ?
-Nu, pentru că nu mai eşti fata tatei, eşti soţia bărbatului matale, porţi numele lui, de acum de el asculţi.

***

– Preacuvioase, Sfinţia Voastră ştie bine situaţia mea, nu mă pot căsători, pentru că mama nu e de acord (de faţă era şi mama).

-Mama matale s-a căsătorit şi te-a avut pe matale, să-ţi dea voie să te căsătoreşti, să ai copii, asta e menirea femeii, rostul ei pe pământ.

-Preacuvioase, o vedeţi cât e de plăpândă, bărbaţii sunt egoişti, răi, o s-o pună la treabă, ea nu ştie, nu e obişnuită, e firavă, n-o vedeţi cum e ?

-Eu o văd, dar ştiu că Dumnezeu dă omului cât poate să ducă. De unde ştii matale cum va fi soţul ei? Poate că soţul ei o va iubi şi n-o s-o lase să facă treabă, o să facă el, ea doar să dea naştere la copii. Nu staţi în drumul copiilor, a fericirii lor că Dumnezeu ştie pe fiecare şi îi dă după cum e el, nu cred că bărbaţii sunt numai aşa cum spui matale, dă-i voie să cunoască băieţi, să se ducă la casa ei. Acea mamă, prin felul în care proceda credea că o iubeşte şi îi vrea binele, dar fata dorea familie, dragostea căminului, să fie iubită şi să aibă copii. A ascultat de mamă şi nu s-a căsătorit. Mama a murit, tată nu are, e înaintată în vârstă, deci nu se mai poate căsători şi culmea că a ajuns şi la o operaţie grea.

– Părinte, părinţii mei nu ţin posturile, nu se spovedesc, nu merg la biserică (mama mai merge, dar tata nu) şi eu mă rog mult pentru căsătorie credeţi că am să reuşesc vreodată?

-Cum să nu, oricât de păcătoşi ar fi părinţii, la un moment dat, pentru faptele matale cele bune, Dumnezeu te separă de ei şi-ţi dă, după osteneala făcută, soartă; numai să nu fii pretenţioasă, să nu pui condiţii: să fie frumos, să fie deştept, înalt, să ceri soarta care e de la Dumnezeu.

***

– Părintele ne povestea despre o fată de 38 de ani, profesoară, care nu se căsătorea.

-A venit la mine o profesoară de vreo 38 de ani, care până la vârsta aceasta nici-un bărbat nu-i făcuse curte. Ea singură se mira şi-mi spunea că o surprinde cel mai mult faptul că nimeni, nici un ţigan, nici un bărbat urât nu i-a făcut nici un compliment, pur şi simplu nu au băgat-o în seamă bărbaţii. Am întrebat-o cum îşi petrece timpul liber şi mi-a spus că cel mai mult îngrijeşte florile, că are un strat de flori foarte frumoase şi c-o să-mi aducă şi mie să le văd. Eu i-am spus să strice stratul de flori cu o săpăligă şi să vadă ce-o să găsească în el şi să vină să-mi spună. Aşa a făcut, deşi nu prea vroia pentru că le iubea, totuşi curiozitatea a ajutat-o să descopere de unde-i venea necazul. A săpat şi ce credeţi că a găsit îngropat: păr de la mort, ouă şi piele de pe capul mortului puse într-un pachet. A venit şi mi-a spus. Am sfătuit-o să le stropească cu aghiazmă şi să fie atentă ce se va întâmpla: ori sfârâie, ori va ieşi un nouraş, ori va zbura o vietate neagră din locul lor şi s-o urmărească încotro se duce. Ştiam că era vecina, dar nu i-am spus pentru că nu m-ar fi crezut, erau bune prietene şi se vizitau. A stropit şi a văzut cum s-a ridicat un nouraş care s-a dus la vecina în curte. A venit din nou şi mi-a spus. Am sfătuit-o să stea la pândă în ascuns cu mama ei, pe rând, să vadă ce se va întâmpla. După stropire, diavolul se dusese la aceia care-l trimisese la ea şi o necăjea, vrăjmaşa trebuia să-l trimită înapoi c-o chinuia pe ea. Aşa au făcut şi noaptea târziu au văzut-o pe vecină cum venea tiptil, să n-o vadă nimeni tocmai acolo unde găsise vrăjile. Când se pregătea să le îngroape din nou, fata şi mama au ieşit brusc şi au speriat-o, au ruşinat-o. După trei săptămâni, profesoara noastră a făcut nuntă. Părintele ne-a spus cum vrăjise aceia: când or mai scoate ouăle astea pui, atunci să mai plece fata asta din casa asta să se mărite şi când o mai pune mortul acesta (a cui piele şi păr erau) cununiile pe cap atunci să le pună şi fata asta. Moşmorodise vrăjitoarea să nu se mai facă niciodată nuntă.

***

O tânără de 34 de ani, spune părintelui necazul ei:

-Sărut mâna părinte!

-Să trăieşti matale!

-Am venit şi eu…,

-Spune matale!

-Părinte, eu am trăit cu un bărbat, am doi copii cu el şi acum suntem despărţiţi. Am stat cu el şi am sperat să ne cununăm, am crezut că e om, dar nu s-a putut. Era beţiv, juca jocuri de noroc, nu avea servici, îl pierduse din cauza băuturii, am făcut multe datorii, am ajuns de am vândut şi casa, am terminat toţi banii, mi-am pierdut şi serviciul. Acum stau cu alt bărbat că are casă şi sunt gravidă cu el şi nu vrea să se cunune cu mine.

-Şi ce faci?

-Nu ştiu, de asta am venit la dumneavoastră.

-Acum vii la mine? Până acuma de ce n-ai venit? De ce n-ai vernit când erai cu primul? Te-ai băgat în necazuri până peste cap. Cum vezi matale rezolvată situaţia asta că eu nu ştiu. De ce toate astea? De ce nu te-ai dus întâi la primărie şi la Biserică? Ai atâţia copii şi    n-au tată, n-ai casă, n-ai servici, acela pe care-l porţi în pântece trebuie să se nască. Vă băgaţi în necazuri de nu mai aveţi nici o scăpare şi abia atunci vă amintiţi de preot şi de biserică cînd nu se mai poate face nimic, să râdă dracii de om, că preoţii nu sunt buni, că nu pot să te ajute. A rămas cu ochii închişi oftând, nimeni nu mai spunea nimic şi-n cele din urmă i-a spus:

-Eu aşa văd rezolvarea cazului matale: mergi la episcop, îi spui tot ce mi-ai spus mie şi-l rogi să-ţi dea o cămăruţă, unde să poţi să-ţi creşti copiii şi restul vieţii singură, fără bărbat.

Oare nu puteai să stai fără bărbat? Dintre chinurile iadului pentru curvie şi lipsa unui bărbat pentru trup, care crezi matale că e mai grea? De acum înainte nu-ţi mai trebuie bărbat aşa văd eu rezolvarea situaţiei. Părintele i-a dat nişte bani, ceva de mâncare şi a binecuvântat-o.

Părintele Ilarion Argatu