Dacă femeia e rea, îndreapt-o!

„Cu primejdia mântuirii mele îți garantez mântuirea ta, dacă ai soție. Dar fii cu luare aminte asupra ta însuți! Dacă ai femeie bună, ți-e de ajutor.

– Dar dacă femeia nu e bună?

– Fă-o să fie bună! N-au fost oare și femei bune, și femei rele, ca să nu mai ai nicio scuză ? Cum era femeia lui Iov? Dar Sarra era bună! Îți voi arăta o femeie rea și păcătoasă! Femeia lui Iov nu l-a vătămat pe bărbatul ei. Era păcătoasă și rea și l-a sfătuit pe Iov să-l hulească pe Dumnezeu. Și ce-i cu asta? A clătinat turnul? A sfărâmat diamantul? A dărâmat stânca? A doborât soldatul? A găurit corabia? A smuls din rădăcini copacul? Nu! Nimic din toate acestea! Ci ea s-a lovit, iar turnul a ajuns și mai tare; ea ridica valurile, dar corabia nu se scufunda, ci își continua drumul cu vânt prielnic; rodul lui a fost cules, dar pomul nu s-a clătinat; au căzut frunzele, dar rădăcina a rămas nezdruncinată. Spun acestea pentru ca nimeni să nu se acopere pretextând răutatea femeii. Este rea, îndreapt-o!

– Dar femeia m-a scos din rai!, mi-ar putea răspunde cineva.

– Dar te-a și dus în rai! Aceeași fire, dar deosebite voința și gândul. A fost femeia lui Iov rea? Dar Sarra a fost bună! A fost egipteanca desfrânată? Dar Sarra a fost cuminte! Ai văzut-o pe una? Vezi-o și pe cealaltă! Și între bărbați unii sunt răi, iar alții vrednici. Bun a fost Iosif, dar bătrânii, desfrânați. Ai văzut deci pretutindeni viciul și răutatea; deosebite nu datorită firii, ci voinței și gândirii”.

Sursa: Sf Ioan Gură de Aur, „Omilia a IV-a la Serafimi”, 3, în Omilii la Ana, Omilii la David și Saul. Omilii la Serafimi, trad. Pr. Dumitru Fecioru, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București 2007, p. 172-173