Header image

„Sfântul Grigorie de Nyssa: tâlcuitor al Scripturii”

9:42, luni, 23 ianuarie, 2017 | Cuvinte-cheie: , , ,

Volumul de faţă reprezintă o încercare de analiză a operei gregoriene în coordonatele hermeneuticii biblice patristice.

Autorul dedică prima parte a lucrării, intitulată „Sfânta Scriptură în opera Sfântului Grigorie de Nyssa” fundamentelor teologice (doctrinare) ale exegezei și hermeneuticii biblice gregoriene. Ce sunt, pentru Sf. Grigorie, Scripturile?  Introducerea în discuție este făcută prin analiza unor teme precum Revelaţia (continuă şi progresivă) şi raportul omului cu ea, caracterul inspirat şi natura sacramentală ale Scripturii, prezenţa Logos-ului în Scriptură, ca şi relaţia dintre Sf. Scriptură şi Sf. Tradiţie. Mai aplicat, sunt expuse în continuare gradaţia cărţilor biblice, precumşi – în câteva pagini deosebit de reuşite – raportul dintre Noul şi Vechiul Testament(112-121),în concepţia Sf. Grigorie.

Partea a doua este dedicată „Tâlcuirii Sfintei Scripturi în opera Sfântului Grigorie de Nyssa”. Aparținând Bisericii, Sf. Grigorie nu poate interpreta textul revelat decât în Biserica lui Hristos. Sursele de lucru ale autorului sunt în primul rând scrierile gregoriene pur exegetice, care reprezintă doar aproximativ o treime din opera sa, dar şi, în fapt, întreg restul operei sale, de vreme ce ea se întemeiază consecvent pe Sf. Scripturi (125). Capitolul debutează cu prezentarea motivaţiei exegetului şi a scopului exegezei, urmate de o secţiune dedicată sensurilor Sfintei Scripturi (literal şi duhovnicesc).

sf.-grigorie-ierom-agapie-corbu

Discuţia continuă fascinantpe tema raportului între tâlcuirea Scripturii şi norma de credinţă a Bisericii (182-191). Pentru majoritatea bibliştilor de astăzi, atenţi să se încadreze în cadrele metodei ştiinţifice, prejudecata teologică nu poate fi, în general, decât povară, taină sau sursă pentru o exegeză având numai un scop pastoral.După autor, plasarea bisericească a exegetului patristic nu poate şi nu trebuie trecută sub tăcere: „La procesul de exegeză biblică Sfântul Grigorie nu porneşte cu o «minte goală», ci având-o formată în cadrele învăţăturii Bisericii”; părintele bisericesc va căuta armonizarea fructului exegezei cu îndreptarul Tradiției.

Capitolul II.5. estededicat interpretării literale, o secţiune dintre cele mai interesante: aflăm informaţii despre variantele Scripturii utilizate de de Sf. Grigorie, interesul acestuia pentru elemente de limbă ebraică şi exegeză iudaică, apelul la etimologie, utilizarea parafrazei sau a contextului. Recenzentul de faţă, cel puțin,şi-ar fi dorit ca unele dintre informaţiile acestei secţiuni să fi apărut rezumativ la începutul lucrării. Deși înțelegem sensul abordării (întâi viața în Biserică și doar apoi exegeza), e probabil prea mult pentru cititor să așteptedouă sute de pagini pentru a afla, în sfârșit, care era textulScripturii pe care îl știa și citea, ca atare, Sf. Grigorie. Capitolul II.6 descrie complementar preocuparea Sf. Grigorie pentru aflarea sensului duhovnicesc, mai înalt, al textului revelat. Autorul alocă un spațiu generos pentru a prezenta, pe urmele studiilor clasice ale lui Jean Daniélou, conceptele fundamentale de theoria și akolouthia, în exegeza patristică în general și la Sf. Grigorie în particular.

În partea a treia, intitulată „Sfânta Scriptură și viața duhovnicească în opera Sfântului Grigorie de Nyssa”, autorul se străduiește să arate modul în care exegeza biblică stă la baza unei teologii „duhovnicești”. Sf. Grigorie vorbește despre „cuminecarea prin cuvântul biblic” și „enumeră studierea și meditarea Scripturii între virtuțile duhovnicești de excepție” (353). Viața duhovnicească a tâlcuitorului îmbisericit influențează actul exegezei. Analiza nu putea fi încheiată fără expunerea modului în care Sf. Scriptură este natural integrată actului sacramental al Bisericii.

Textul volumului ar fi putut beneficia, poate, de o concluzie generală. Bibliografia folosită reflectă, desigur, materialele de lucru, dar putea fi, în mod cert, mai bogată. Deși nu se poate nega că autorul a făcut foarte bine ce trebuia să facă în primul rând, adică să cerceteza opera gregoriană – lucrul care i-a reușit pe deplin și pentru care merită felicitări- literatura secundară dedicată ar fi ridicat considerabil nivelul tratării subiectului (precum se poate observa atunci când sunt prezentate opiniile unor M. Canavet sau J. Daniélou). Surprinde absența oricăruiindice. Volumul apare în condiții grafice foarte bune, este cules exemplar și oferă la final un număr generos de pagini pentru notițele cititorului.

Salutăm retipărirea acestui studiu temeinic, care nu poate lipsi nimănui dintre cei ce sunt interesați de teologia biblică patristică.

Ierom. Agapie Corbu, Sfântul Grigorie de Nyssa: tâlcuitor al Scripturii – o introducere în exezeza biblicăpatristică, cuvânt-înainte de Pr. Prof. Dr. Vasile Mihoc, ediţia a 2-a, editura Sf. Nectarie, Arad, 2011, 378 p.

x Close

Facebook

Contact Form Powered By : XYZScripts.com