Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului”, s. Băneştii Noi, r. Teleneşti

MĂNĂSTIREA BĂNEŞTII NOI

Mănăstire de călugări

cu hramul Acoperământul Maicii Domnului

Anul înfiinţării: 1999

Stareţ – arhimandrit Ambrozie (Adam)

Obştea – 3 persoane

Satul Băneştii Noi, raionul Teleneşti

Potrivit unei legende sătucul Băneştii Noi din raionul Teleneşti este aşezat pe pământuri mănoase, nu departe de satul Băneşti, care îşi deapănă istoria din anul 1910. Primele familii vin din satul Moara de Piatră, raionul Drochia, cumpărând pământ de la un boier pe numele Uvaliu. Oamenii se ocupau, în special, cu agricultura şi îşi comercializau produsele în Orhei sau în Bălţi, căci satul se află la distanţe egale de ambele oraşe.

În anul 1999 credincioşii intenţionează să ridice un sfânt locaş la marginea satului, lângă pădure, pe baza unei tabere de odihnă. Consiliul comunal Băneşti decide a atribui pentru construcţia bisericii din Băneştii Noi a unui lot de pământ în mărime de 50 ari în conturul Nr. 126 din contul pământului arabil, din rezerva primăriei.[1] Este schimbat locul prevăzut de localnici, deoarece era prea departe de sat (circa 1,5 km).

Drept slujitor este solicitat ieromonahul Ambrozie (Adam) care îşi ducea ascultarea în satul Băneştii Vechi. Părintele acceptă să pornească construcţia unui sfânt locaş, dar cu statut de mănăstire, fapt acceptat de săteni şi binecuvântat de Mitropolitul Vladimir (Cantarean)[2]. În acest sens primăria alocă 5 ha de pământ. Mănăstirea este înregistrată la 25 octombrie 1999[3], primind hramul Acoperământul Maicii Domnului.

În anul 2000 pornesc lucrările de ridicare a unei biserici de iarnă cu hramul Sf. Irh. Vasile cel Mare, care este deschisă în anul 2002, după binecuvântarea Mitropolitului Vladimir, care a trecut prin localitate, venind de la mănăstirea Coada Iazului.

În perioada 2004-2008 este ridicat un bloc de chilii. În anii 2006-2008 este construit gardul mănăstirii, iar cu prilejul serbării unui secol de la înfiinţarea satului porneşte construcţia bisericii de vară cu hramul Acoperământul Maicii Domnului. În doi ani biserica a fost ridicată până la acoperiş cu ajutorul oamenilor de bună credinţă atât din sat, cât şi din alte localităţi învecinate. Drept arhitect a fost identificat dl Anatolie Gâscă din or. Sângerei.

În mănăstire se păstrează o raclă cu 8 părticele din moaştele unor sfinţi de la Lavra Peşterilor din Kiev, Ucraina, donate de arhimandritul Rafail (Bodiul) de la mănăstirea Nicoreni.

Recent a fost ridicată o răstignire din piatră de Cosăuţi, fiind jertfită de Oleg şi Anghelina Chele. Printre ctitorii mănăstirii se numără: Victor Chiriac, Ion Adam, Vladimir Calinin şi Andrei Crihan.

Obştea monahală. Din lipsa condiţiilor corespunzătoare nu s-a reuşit formarea unei obşti monahale. În prezent funcţia de stareţ este ocupată de arhimandritul Ambrozie, având în jurul său câţiva fraţi de mănăstire.

Arhimandritul Ambrozie (Nicolae Adam), născut la 14 octombrie 1968, în satul Sipoteni, raionul Călăraşi. Urmează Şcoala Teologică din mănăstirea Căpriana, apoi Seminarul Teologic din Chişinău cu sediul la mănăstirea Noul Neamţ (1996-2000). Călugărit şi hirotonit în anul 1989 la biserica Tuturor Sfinţilor din capitală de către Mitropolitul Serapion (Fadeev).

Complexul monahal. Serviciile divine sunt oficiate în zile de sărbători, sâmbătă şi duminică. Urmează a fi finisat sfântul locaş, iar părintele stareţ dimpreună cu credincioşii sunt de multă vreme în aşteptarea unei slujbe de sfinţire a acestui complex monahal. Părintele stareţ ne-a impresionat prin expresia ce o repetă de fiecare dată: „Să ne prindă moartea în fapte bune… Fă bine pentru Dumnezeu”.

 Prot. Octavian Moşin, Pr. Mihail Bortă

material elaborat în cadrul  Institutului de Studii Enciclopedice a AŞM