Excursie / Pelerinaj la 9 Mănăstiri

Ziua 1

Plecare din Chișinău la ora 6:00.

Mănăstirea Hârjauca.

Mănăstirea Hârjauca se află în preajma satului omonim din raionul Călărași (la o distanță de 60 km de Chișinău). Sfîntul locaș a fost întemeiat în anul 1740 în preajma unui izvor din codru cu proprietăți tămăduitoare. Pe moșia boierului Niculiță se fondează un schit de călugări cu o mică biserică din lemn cu cinci turle cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

După vizitarea Mănăstirii Hârjauca, drumul nostru urmează cu pelerinajul la Mănăstirea Hârbovăț. Răciula, Frumoasa, Vărzărești.

Mănăstirea Hârbovăț este o mănăstire de călugări, situată pe valea râului Ichel, la aproximat 10 kilometri de orașul Călărași (Republica Moldova). În partea de nord se învecinează cu satul Hârbovăț, iar spre est și spre sud poate fi admirată valea Ichelului. Pe locul unei biserici de lemn mai vechi, în anul 1816 Ștefan Lupu și soția sa Elena, au ctitorit biserica de vară a mănăstirii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, iar în anul 1870 a fost construită biserica de vară „Pogorârea Sântului Duh”. Ștefan Lupu ulterior s-a călugărit la acea mănăstire sub numele Serapion. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a fost reînnoită la 1828 și 1855.

Ne îndreptăm apoi spre Mănăstirea Răciula.

Mănăstirea Răciula este o mănăstire de maici din centrul Republicii Moldova. A fost fondată la sfârșitul secolului XVIII-lea de către frații Andrei și Ioan Roșca, preoți din satul Pașcani. Moșia pe care s-a construit mănăstirea a aparținut răzeșului Lupu Stratan. La început a fost mănăstire de călugări, însă în anul 1811, în urma desființării schitului Mana din apropierea mănăstirii Curchi, aici se înființează o obște de călugărițe. Se construiesc două biserici: a „Nașterii Maicii Domnului” (ridicată în 1800; reînnoită în 1845) și a „Sfântului Ierarh Nicolae” (ridicată în 1822; reînnoită în 1880).

Următorul punct în itinerar este: Mănăstirea Frumoasa.

‍Mănăstirea Frumoasa (inițial Frumușica) este o mănăstire de călugări din centrul Republicii Moldova. A fost fondată la începutul secolului XIX-lea de către răzeșul satului Onișcani, Efrem Iurcu (mai apoi schimonahul Eftimie) și trei ieromonahi de la Mănăstirea Neamț (România) – Serafim, Ioanichie și Macarie. Pentru prima dată este atestată documentar la 10 iunie 1807, când 43 răzeși de pe moșia Bravicea au împropietărit mănăstirea cu pământ. În anii 60 ai sec. XIX la Frumoasa și-a făcut ucenicia viitorul mitropolit al Moldovei – Iosif Naniescu.

După vizita Mănăstirii Frumoasa, plecăm la Mănăstirea Vărzărești.

‍Mănăstirea Vărzăreşti este una dintre cele mai vechi mănăstiri de pe teritoriul Moldovei. Mănăstirea Vărzăreşti figurează într-un document emis de Alexandru cel Bun la 25 aprilie 1420. Nu mult timp după această dată mănăstirea a fost pustiită de tătari, fiind restaurată abia în anul 1770 de protoiereul Constantin Măcărescu şi de tatăl acestuia, preotul Vlasie, călugărit sub numele de Varlaam. La 1862 exista doar biserica mănăstirii cu hramul „Sfântul Dumitru”. La 1835 a fost înălţată clopotniţa vechii biserici. În prezent mănăstirea are două biserici. Biserica de iarnă cu hramul „Naşterea Domnului”, ridicată în 1868 şi cea de vară, din piatră, cu hramul „Sfântul Dumitru”.

La final de zi, pelerinii sunt cazați la Mănăstirea Hâncu.

‍

Ziua 2

Participarea la Sfînta Liturghie la Mănăstirea Hâncu.

Mănăstirea Hâncu este o mănăstire de călugărițe din Bursuc, raionul Nisporeni, fondată în 1678.

În anul 1678 și-a început activitatea un nou locaș sfânt, ce purta numele ocrotitoarei Moldovei – Sfânta Cuvioasa Parascheva. Fondatorul mănăstirii este considerat a fi boierul moldovean, serdarul Mihalcea Hâncu[1]. Inițial mănăstirea Hâncu, cu hramul Preacuvioasei Parascheva, a fost întemeiată ca schit de maici, avînd și un duhovnic.În urma invaziei tătare în Moldova,a fost incendiată și distrusă biserica și clădirile aferente prin aceasta fiind ruinat complet schitul. În urma acestor groaznice evenimente maicile au fost nevoite să părăsească schitul. În anul 1784 starețul mănăstirii Egumenul Varlaam al II-lea construiește cîteva chilii pentru călugări și o biserică din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnul”. Cel mai destoinic stareț al mănăstirii este considerat a fi ieroshimonahul Dorotei. Acesta a condus mănăstirea de la 8 iunie 1832 până în anul 1843.

Vizitarea Izvorului Talpa Maicii Domnului de la Mănăstirea Hâncu.

Ne îndreptăm apoi spre Mănăstirea Căpriana, una din cele mai vechi mănăstiri de pe teritoriul Republicii Moldova.

Prima mențiune documentară a Căprianei este cea din 1429 când într-un hrisov al vremii mănăstirea este menționată într-un act de stabilire a hotarelor unui boier. O a doua și mult mai importantă mențiune documentară datează din 1429 un uric prin care Căpriana primește statutul de mănăstire domnească din partea domnului Alexandru cel Bun.

Urmează vizitarea Mănăstirii Condrița.

Mănăstirea Condrița este situată la marginea satului Condriţa, raionul Străşeni, la 25 km de Chișinău. A fost ctitorită mai întîi ca schit, în anul 1783, de ieromonahul Iosif, venit de la Mănăstirea Căpriana. În anul 1918, schitul de călugări Condrița s-a separat de Mănăstirea Căpriana, devenind mănăstire de sine statatoare.

Ultima Mănăstirea din acest pelerinaj este – Mănăstirea Suruceni.

Mănăstirea Suruceni este o mănăstire de călugărițe de lângă satul Suruceni, raionul Ialoveni. Inițial pe locul acesteia a fost un mic schit, întemeiat de ieromonahul Iosif, susținut materialicește de pitarul Casian Suruceanu. Pitarul dăruise locul pentru schit și a finanțat construirea primei biserici de vară de lemn cu hramul Sf. Gheorghe (1794) refăcută în piatră în 1828. Nepotul ctitorului, Teodor Suruceanu, a reconstruit la 1882 casa zidită pe timpul bunicului său.