Seminarul Teologic din Chișinău – Instituția de învățământ cu cea mai puternică lumină electrică din oraș în perioada interbelică
18:17, vineri, 21 aprilie, 2023 | Cuvinte-cheie: biserica usm, patrimoniu
În urma deschiderii Facultății de Teologie la Chișinău (1926), sediul Seminarului Teologic „Mitropolitul Gavriil Bănulescu Bodoni” a fost transferat pe str. Universității (actualmente, str. Mitropolitul Gavriil Bănulescu Bodon colț cu str. M. Kogălniceanu, blocul nr. 2 al Universității de Stat din Moldova, Facultatea de Drept). Se constată o „soarta austeră” a clădirii, „unitară, sobră, spoită monahal; ferestrele date în lături încârduiesc cântărilor liturgice, zvon plin de taină cucernică”.
La 1 septembrie 1927, Seminarul s-a organizat după exemplul seminarelor din Vechiul Regat cu opt clase, contopindu-se cu Școala Spirituală (Duhovnicească) din Chișinău. Director al Seminarului a fost numit Serghei Bejan, fost director al Școlii Duhovnicești.
Din perspectivă geografică, prevalau elevii din Eparhia Chișinăului (54%), urmați de cei din eparhiile Bălți și Ismail (46%). În anul de studii 1930–1931, Seminarul a fost frecventat de 281 de elevi, inclusiv 100 de bursieri ai statului român și 90 ai Bisericii. Biblioteca Seminarului, inițial, era constituită din cărți în limba rusă, însă din 1919 a început să se formeze și fondul de carte românească.
Prima achiziție de carte românească era formată de un lot din 20 de exemplare, ca în următorii 6 ani să ajungă la 3 012 volume, fără reviste. Academia Română a donat Seminarului toate publicațiile secțiilor literare și istorice. Printre elevii Seminarului a fost și sculptorul Alexandru Plămădeală, care, pe parcursul a doi ani, împreună cu un grup de seminariști, a ilustrat revista satirică „Satana”.
În anul de învățământ 1932–1933, din cele 12 seminare din România, Seminarul Teologic din Chișinău se afla pe poziția a șaptea după numărul de elevi înscriși (222), pe poziția a șasea după numărul de elevi promovați (193), pe poziția a noua după numărul de absolvenți (27), pe poziția a șaptea după numărul de profesori (21). Lăcașul sfânt al Seminarului Teologie era Biserica cu hramul Întâmpinarea Domnului, zidită la 1880. Serviciile divine se săvârșeau de spiritualii seminarului.
La mijlocul anilor 1930, internatul, amplasat la parter, era unul confortabil, respectând regulile igienice, avea lavoare de faianță. Lumina electrică era cea mai puternică din oraș, produsă de propria uzină. În mare parte, spațiul era înzestrat cu parchet. La etaj se afla corpul administrativ, didactic și pedagogic.
Sursă: Ion Valer Xenofontov, Activitatea Seminarului Teologic din Chișinău în perioada interbelică. În: Latinitate, Romanitate, Românitate”, conferinţă ştiinţifică internaţională (6 ; 2022 ; Chişinău). Latinitate, Romanitate, Românitate : Conferinţa ştiinţifică inter naţională, Ediția a 6-a, Chişinău, 3-5 noiembrie 2022 / coordonatori: Liliana Rotaru, Sorin Domițian Șipoș, Chişinău, Lexon-Prim; Oradea, Ratio et Revelatio, 2022, pp. 344-353. ISBN 978-9975-163-66-8 (Lexon-Prim). – ISBN 978-606-9659-77-9 (Ratio et Revelatio).
Vezi: https://ibn.idsi.md/…/def…/files/imag_file/344-353_0.pdf