Sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului prăznuită la Mănăstirea Curchi

Miercuri, 04 decembrie 2024, de Sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, PS Episcop Siluan de Orhei, Vicar al Mitropoliei Moldovei, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a oficiat sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în biserica de iarnă a mănăstirii Curchi cu hramul „Sf. Ierarh Nicolae”.

Biserica ne pune spre prăznuire unul dintre evenimentele legate de cea care L-a adus pe Dumnezeu-Fiul printre oameni: Sfânta Fecioară Maria, cea mai curată și mai minunată dintre toate făpturile create de Dumnezeu.

La fel ca majoritatea sărbătorilor închinate Născătoarei de Dumnezeu, Intrarea în Biserică nu își are fundamentul în Sfânta Scriptură. Cu toate acestea, numeroși Sfinți Părinți fac referire la ea. De exemplu, Sfinții Grigorie al Neocezareei, Atanasie al Alexandriei, Grigorie al Nyssei, Dionisie Areopagitul, Maxim Mărturisitorul și Simeon Metafrastul amintesc de existența acestui moment din viața copilei Maria. Sfântul Grigorie, fratele marelui Vasile, atestă sărbătoarea înainte de secolul al IV-lea, iar Sfântul Andrei Criteanul, trăitor în veacul al VII-lea, prezintă chiar modul în care prunca locuia în Templul din Ierusalim.

Vorbind despre semnificația acestei sărbători, Sfântul Iustin Popovici ne spune: „De ce prăznuim astăzi acest praznic? De ce să nu rămână Sfânta Fecioară acasă la ea, în loc să o conducă părinții și să o predea la templu ca să crească acolo, ca să trăiască acolo? Aceasta este pentru noi toți o mare taină, taina sfintei educații. Toată taina aceasta ne înfățișează pentru ce este creat omul și ce trebuie să facă din sine, de ce se nasc copii în această lume, cum trebuie să-i educăm.

Iată, Sfânta Fecioară Maria a fost educată nouă ani în templu și însoțită în templu, așa cum se spune în cărțile bisericești, ca să se educe într-un mod sfânt, ca să dobândească educație sfântă. Și ce înseamnă aceasta? Ca să-și sfințească sufletul, ca să-și sfințească mintea, ca să-și sfințească voia, ca să-și sfințească întreaga ființă. Căci omul de aceea este creat, ca să fie sfânt, căci voia lui Dumnezeu, spune Sfântul Apostol Pavel, este sfințirea noastră. Aceasta vrea Dumnezeu de la noi: ca să ne sfințim, să devenim sfinți, ca viața noastră să fie sfântă.”

Când ne rugăm și-i cerem ajutorul Maicii Domnului, ne arătăm încrederea că ea este apărătoarea și tăria noastră, prin care dobândim împlinirea cererilor celor de folos pentru mântuire de la Fiul ei, Hristos Domnul, Mântuitorul lumii. Ea este cea care, cu iubirea ei de mamă, cunoaște necazurile noastre și ne ocrotește, păzindu-ne de primejdii. Este mângâietoarea noastră cea bună, pe care o mărim: „Bucură-te, cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară!”

Sursa: https://manastireacurchi.md/