Apariție editorială: Clerici ortodocși în închisorile comuniste: Basarabia, nordul Bucovinei și Transnistria. Volumul IV

LISNIC, IOAN. Clerici ortodocși în închisorile comuniste: Basarabia, nordul Bucovinei și Transnistria / Protoiereu Ioan Lisnic – Iași : Stef, 2026, 463 p.: ISBN 978-630-324-726-7.

Această lucrare continuă demersul început prin volumele Clerici ortodocși din Basarabia și Bucovina de Nord în închisorile comuniste, Clerici ortodocși din Basarabia și Transnistria în închisorile comuniste și Clerici ortodocși în închisorile comuniste: Basarabia, nordul Bucovinei și Transnistria, vol. III, semnate de același autor și publicate în anii 2018, 2019 și 2022.

Prezentul studiu își propune să contribuie la aprofundarea cunoașterii persecuțiilor îndreptate împotriva clericilor și credincioșilor ortodocși din Basarabia, nordul Bucovinei și Transnistria în perioada regimului sovietic. Cercetarea are la bază valorificarea fondurilor arhivistice din Republica Moldova, România și Ucraina, precum și a surselor documentare și bibliografice edite, reunind informații inedite despre destinele unor persoane care au avut de suferit pentru credința lor. Studierea acestor documente permite reconstituirea unor biografii marcate de arestări, deportări, condamnări, detenție și, în numeroase cazuri, de moarte martirică.

Fondurile arhivistice sovietice păstrează un număr impresionant de dosare penale, de anchetă și de urmărire întocmite împotriva clericilor ortodocși. O mare parte dintre acestea nu au fost încă cercetate, iar numărul total al preoților, monahilor și credincioșilor persecutați de autoritățile comuniste rămâne necunoscut. Fiecare dosar descoperit completează imaginea unei politici sistematice de reprimare a vieții religioase, desfășurată prin arestări arbitrare, înscenări judiciare, deportări și condamnări la ani grei de detenție în lagărele de muncă ale Uniunii Sovietice.

 Lucrarea de față reprezintă al patrulea volum din seria dedicată clericilor și credincioșilor ortodocși persecutați de regimul comunist. Fiecare dintre volumele precedente a avut drept obiectiv valorificarea documentelor arhivistice identificate până la momentul publicării și aducerea în atenția cercetătorilor și a publicului larg a unor parcursuri de viață mai puțin cunoscute. Primul volum cuprinde biografiile a 320 de victime ale regimului sovietic, al doilea prezintă alte 60 de cazuri ale martirilor închisorilor comuniste, iar cel de-al treilea reunește informații despre peste 160 de clerici persecutați. Volumul de față completează această serie prin prezentarea a peste 150 de noi cazuri, identificate în urma cercetărilor recente desfășurate în arhivele din Republica Moldova, România și Ucraina.

Această lucrare continuă demersul început prin volumele Clerici ortodocși din Basarabia și Bucovina de Nord în închisorile comuniste, Clerici ortodocși din Basarabia și Transnistria în închisorile comuniste și Clerici ortodocși în închisorile comuniste: Basarabia, nordul Bucovinei și Transnistria, vol. III, semnate de același autor și publicate în anii 2018, 2019 și 2022. Noul volum nu reprezintă doar o continuare cronologică a cercetărilor anterioare, ci și o extindere substanțială a bazei documentare, prin identificarea unor noi dosare și prin completarea informațiilor referitoare la persoane deja cunoscute.

Elaborarea prezentului volum s-a desfășurat pe parcursul a patru ani, perioadă în care au fost identificate, analizate și valorificate numeroase dosare de urmărire penală și de condamnare ale clericilor persecutați de autoritățile sovietice. Principala bază documentară a cercetării este constituită de fondurile Agenției Naționale a Arhivelor din Republica Moldova, în special de Fondul arhivistic nr. R-3401, „Colecția documentelor persoanelor supuse represiunilor politice în perioada regimului sovietic totalitar”, alcătuit din trei inventare, precum și de Fondul nr. R-3046, „Împuternicitul Consiliului pentru Problemele Bisericii Ortodoxe Ruse pe lângă Consiliul de Miniștri al URSS pentru RSSM”. Fondul arhivistic nr. R-3401 cuprinde dosarele transferate spre păstrare permanentă de la Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova și de la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, pe măsura declasificării acestora. O contribuție deosebit de importantă la completarea fondului a constituit-o transferarea, în iunie 2025, a aproximativ 20.000 de dosare ale persoanelor deportate în perioada regimului sovietic, provenite din arhiva Ministerului Afacerilor Interne și transmise Agenției Naționale a Arhivelor pentru păstrare permanentă. Aceste dosare sunt incluse în cel de-al treilea inventar al fondului arhivistic respectiv.

Cercetarea acestor documente a evidențiat faptul că procesul de declasificare și de reabilitare juridică a victimelor represiunilor politice s-a desfășurat neuniform și s-a întins pe parcursul mai multor decenii. Unele dosare au fost declasificate imediat după proclamarea independenței Republicii Moldova, în timp ce altele au devenit accesibile cercetătorilor abia în ultimii ani, inclusiv în cursul anului 2025. În mod similar, hotărârile de reabilitare au fost adoptate la date diferite, în funcție de fiecare caz în parte. Astfel, preotul Vladimir Varticeanu, fost paroh al bisericii din Copceac, Volintiri (astăzi raionul Ștefan Vodă), a fost reabilitat de Procuratura Republicii Moldova abia în anul 2005, la peste o jumătate de secol de la condamnarea sa. Situația este însă și mai gravă în cazul unor clerici care, până în prezent, nu au fost reabilitați din punct de vedere juridic. În dosarele lor de arhivă lipsește decizia Procuraturii Republicii Moldova privind anularea sentințelor pronunțate de organele represive sovietice și constatarea caracterului nelegal al condamnărilor.

Printre cei care figurează încă, din punct de vedere formal, cu statutul de persoane condamnate se numără preotul Iacob Briuhovețchi, fost slujitor al Catedralei din Tiraspol, preotul Petru Budeanu, ultimul paroh până la închiderea bisericii din Ghidighici (Chișinău), preotul Mihail Guma, fost paroh al bisericii din Ruseștii Noi, fostul raion Kotovski, precum și cântărețul bisericesc Trifon Crețu, slujitor al bisericii din Mașcăuți, fostul raion Susleni (astăzi raionul Criuleni). Menținerea acestor condamnări în evidențele oficiale demonstrează că procesul de restabilire a adevărului istoric și juridic privind victimele represiunilor comuniste nu este încă încheiat și că există numeroase cazuri care necesită o reexaminare din partea autorităților competente.

Cazul unor preoți se înscrie în tiparul represiunilor aplicate clerului în perioada regimului sovietic, când apartenența la o structură religioasă sau simpla exercitare a misiunii pastorale putea fi interpretată drept activitate „antisovietică”. Limbajul acuzațiilor și caracterul formal al procedurilor reflectă mecanismele represive ale epocii, în care vinovăția era adesea prezumată și „dovedită” prin materialele întocmite de anchetă. Reabilitarea lor tardivă, produsă abia în contextul schimbărilor politice de la sfârșitul anilor ’80, constituie nu doar o recunoaștere juridică a nevinovăției lor, ci și o confirmare a caracterului abuziv al condamnărilor pronunțate împotriva clerului în deceniile anterioare.

La elaborarea acestui volum au fost cercetate documente provenite din mai multe fonduri arhivistice. Dintre acestea se remarcă Arhiva Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, inclusiv dosarele personale ale unor clerici, precum și documente din cadrul Arhivelor Naționale ale României, respectiv fondurile Arhiva C.C. al P.M.R. (București), Comisiunea Monumentelor Istorice, Ministerul Cultelor și Artelor și Serviciul Județean Olt, fondul Prefectura județului Romanați. De asemenea, au fost cercetate dosarele de acuzare ale unor clerici din fostele județe basarabene Cetatea Albă și Ismail. O parte dintre documente se păstrează la Arhiva din Odesa, filiala Ismail, iar dosarele de acuzare au fost consultate în fondul Persoane reprimate de regimul sovietic al Arhivei de Stat a Regiunii Odesa, precum și în cadrul Arhivei Direcției Regionale Odesa a Serviciului de Securitate al Ucrainei.

Accesul la o parte dintre aceste dosare a fost posibil datorită sprijinului generos al cercetătoarei Galina Skomorokhova din Odesa, căreia îi adresez sincere mulțumiri pentru disponibilitatea și ajutorul oferit. Îmi exprim, de asemenea, recunoștința față de toți prietenii și colaboratorii care au contribuit, prin informațiile puse la dispoziție, la reconstituirea biografiilor incluse în acest volum. Totodată, adresez mulțumiri prietenilor și colegilor de la Cernăuți, care mi-au oferit documente și informații privind activitatea unor clerici din regiune. Cu sprijinul acestora au fost cercetate și mai multe dosare din cadrul Arhivei de Stat a Regiunii Cernăuți.

Scopul principal al lucrării este recuperarea memoriei istorice a clericilor și credincioșilor ortodocși care au fost victime ale represiunii sovietice și integrarea biografiilor lor în istoria Bisericii Ortodoxe și a comunităților din care au făcut parte. Dincolo de valoarea documentară a fiecărei biografii, aceste mărturii ilustrează dimensiunea umană a persecuției religioase și evidențiază curajul celor care au rămas statornici în credință în fața intimidărilor, a anchetelor și a represiunii.

Volumul nu își propune să ofere o imagine exhaustivă asupra fenomenului represiunii împotriva clerului ortodox, întrucât numeroase fonduri arhivistice rămân insuficient cercetate sau inaccesibile. Cercetarea trebuie privită ca o etapă într-un proces mai amplu de recuperare documentară, care va permite, pe măsura identificării unor noi surse, completarea listei victimelor și aprofundarea cunoașterii mecanismelor represive utilizate de autoritățile sovietice împotriva Bisericii.

 Prin publicarea acestor documente și biografii, autorul urmărește nu doar îmbogățirea cercetării istorice, ci și cinstirea memoriei celor care au suferit pentru credința lor. Recuperarea acestor nume constituie un act de restituire istorică și morală, contribuind la o mai bună înțelegere a uneia dintre cele mai dramatice pagini din istoria Bisericii Ortodoxe din spațiul dintre Prut și Nistru și din celelalte teritorii românești aflate sub dominația regimului sovietic. Totodată, acest demers reprezintă o expresie a responsabilității de a păstra vie memoria celor care și-au mărturisit credința cu prețul libertății, al suferinței sau chiar al vieții.

Autorul

Sursa: https://protioanlisnic.blogspot.com/