Minunile care s-au petrecut în timpul filmărilor filmului „Sfântul Paisie. Din Farasa la cer”

Vântul care s-a supus rugăciunii.

Una dintre scene urma să fie filmată sus, în munți, la o altitudine de aproape 2.000 de metri. Rafalele de vânt erau atât de puternice, încât îi doborau la pământ chiar și pe bărbații voinici, purtându-i ca pe niște fulgi. Regizorul striga disperat: „Mai rezistați doar trei minute! Trei minute!”. Însă echipamentele cădeau, iar trepiedele erau smulse de vânt.

Atunci, actorul care interpreta rolul unui pustnic a propus:
— Haideți să procedăm așa cum ne-a învățat însuși Starețul Paisie!
Și a început să rostească tare, cu credință:
„Mare este numele Sfintei Treimi!”

Vântul s-a oprit INSTANTANEU, de parcă o mână nevăzută ar fi ținut munții în loc. Actorul și-a ridicat mâinile în rugăciune, iar scena a fost filmată impecabil, din prima încercare. În cadru s-a așternut o liniște deplină.
Băiețelul pe nume Paisie.
O descoperire providențială în alegerea actorului principal. Regizorul a ajuns într-o tabără ortodoxă obișnuită. A început să îi privească pe copii, s-a apropiat de unul dintre băieței și l-a întrebat:
— Cum te cheamă, fiule?
Copilul a răspuns liniștit:
— Paisie.
Regizorul a aruncat o privire în camera lui și a observat pe noptieră o Evanghelie deschisă, pe care micuțul o citea înainte de culcare. Nu fusese vorba despre niciun casting. Era Pronia dumnezeiască.

Păsărica trimisă chiar de Stareț.
O poveste aparte este legată de actorul Prokopis, cel care l-a interpretat pe însuși Starețul Paisie.

Se știe că sfântul avea o dragoste duioasă pentru măcăleandri și îi hrănea din palmă. Iar în timpul filmărilor s-a petrecut ceva inexplicabil: de fiecare dată când Prokopis rămânea fără puteri, când o scenă nu reușea sau când îl cuprindea o oboseală copleșitoare, de undeva apărea această mică pasăre. Se așeza în apropiere și începea să cânte.

Acest lucru s-a repetat de mai bine de cinci ori, tocmai în momentele cele mai dificile. Actorul privea măcăleandrul și simțea cum sufletul i se umple de o pace nepământească și de ajutorul Sfântului Paisie Aghioritul. Știa că nu este lăsat singur.