Hram la mănăstirea ,,Năşterea Maicii Domnului” din Vărzăreşti

  Duminică, 21 septembrie 2014. Prilej de mare bucurie duhovnicească a avut astăzi obștea Mănăstirii „Nașterea Maicii Domnului” din Vărzărești împreună cu enoriașii, cu ocazia sărbătoririi hramului mănăstirii.

Slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată de un sobor de preoți în frunte cu Preasfințitul PETRU, Episcop de Ungheni și Nisporeni, care a fost întâmpinat cu multă căldură de stareța mănăstirii Egumena GHEORGHIA (Plăcintă) îmreună cu obștea monahală şi slujitorii sfintei mănăstiri.

Alături de Chiriarh au coliturghisit, Arhimadnritul KIRIL (Braguța), clerul slujitor al mănăstirii Vărzărești, fiind prezenți şi toţi stareţii şi starețele mănăstirilor din cuprinsul Episcopiei noastre.

După citirea Sfântei Evanghelii, Ierarhul a ținut un frumos cuvînt de învățătură, vorbind în paralel și despre viața Maicii Domnului – model de viețuire pentru fiecare creștin.

În cadrul liturghiei, viețuitorul mănăstirii monahul IOAN, a fost hirotonit în treapta de ierodiacon.

După încheierea Sfintei Liturghii, Ierarhul împreună cu soborul de preoţi şi diaconi au săvîrşit tradiționalul înconjor al bisericii cu evangheliile învierii urmat de un Te Deum pentru sănătatea tuturor binecredincioşilor şi prosperarea sfintei mănăstirii.

Această mănăstire este cea mai veche vatră de monahală din spaţiul dintre Nistru şi Prut, ctitorie a boierului Stan Vărzari, Mănăstirea Vărzăreşti este atestată documentar la 25 aprilie 1420 într-un act emis de către Alexandru Voevod (aprilie 1399 – ianuarie 1432), Domnul Ţării Moldovei, în vederea daniilor făcute lui Pan Vena vornicul, pentru dreapta şi credincioasa lui slujbă.

Deşi este pomenită numai la această dată, Mănăstirea Vărzăreşti a fost întemeiată cu mult mai înainte de data semnării acestui act, din considerentul că era destul de populară la acea vreme, din moment ce a servit drept punct de reper pentru trasarea hotarelor moşiereşti.

Mănăstirea este amplasată pe un loc deosebit de pitoresc – o colină înaltă (una dintre cele mai mari altitudini ale țarii: 391 m), cu o vegetaţie abundentă. Este zidită la 3 km mai spre sud faţă de vechea aşezare, având şi deschidere spre sat.

Pitorescul ansamblului se datorează mai ales faptului că mănăstirea este amplasată pe un loc ridicat (satul fiind situat în vale), care accentuează dominanta ei verticală.

Astfel, mănăstirea poate fi observată de la distanţă, fapt ce constituie un stimulent psihologic pentru credincioşi. Deschiderea mănăstirii spre sat relevă dubla misiune pe care a avut-o aceasta de-a lungul timpului, mai întâi cea istorică – rolul de fortăreaţă, fiind clopotul protector al ţinutului Lăpuşnei, şi cea spirituală – prin care s-a împletit credinţa străbună cu destinul neamului.

Deşi, oarecum, retrasă de văzul lumii, accesul la mănăstire pentru pelerini şi vizitatori se poate face prin cele două artere care leagă mănăstirea de capitala ţării: o şosea care şerpuieşte pe vale, prin Străşeni şi Vorniceni spre Nisporeni, iar alta ce străbate pădurile pitoreşti de pe dealuri, ocolind Mănăstirile Condriţa, Căpriana şi Hâncu.

Printre mănăstirile Republicii Moldova, Mănăstirea Vărzăreşti este unică prin faptul că păstrează vie amintirea şi spiritul vremurilor trecute: prin chiliile construite la sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XX, care, deşi se află într-o stare deplorabilă, stau mărturie de trecerea grăbită a timpului spre veşnicie.

Mănăstirea Vărzăreşti este un punct de atracţie nu numai prin faptul că este cea mai veche mănăstire din spaţiul basarabean şi că menţine un duh de sihăstrie, chiar dacă se află în apropiere de sat, dar şi din motivul că găzduieşte sub ale sale bolţi Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, cunoscută sub numele „de la Vărzăreşti”, o părticică din Lemnul Sfintei Cruci, precum şi multe părticele de moaşte ale sfinților care, prin prezenţa lor, îndeamnă atât vieţuitoarele din mănăstire, cât şi pelerinii credincioşi să păstreze duhul trăirii autentice a vieţii întru Hristos.

Biroul de Presă al Episcopiei de Ungheni şi Nisporeni