Severitatea ca metodă de educare a copiilor

– Părinte, nu mai ştiu ce să fac cu copiii mei, că nu mă mai ascultă. Spun că s-au schimbat timpurile, că noi părinţii suntem învechiţi.

-Părinţii sunt vinovaţi că lasă copii de capul lor. Sunt vinovaţi pentrucă, cruţă varga. Copiii sunt ca Adam şi Eva în rai, nu ştiu ce-i bine şi ce-i rău, sunt curioşi, aud pe alţi copii vorbind de anumite lucruri şi văd la televizor lucruri pe care n-ar trebui să le vadă şi le trezesc curiozitatea. Din această cauză, părinţii trebuie să le vorbească. Mereu să le vorbească şi să le explice ce este rău şi de ce. Părinţii trebuie să-i urmărească pe copii şi să depisteze la timp dacă, sunt stăpâniţi de anumite tentaţii; cu cine se întovărăşesc; pe unde umblă şi cu cine umblă. Să îndrepte pe copii înainte de a fi prea târziu. Cine s-o facă altcineva? Părinţii. Părinţii trebuie să fie mai severi în educaţia copiilor acum mai mult ca oricând. Dacă înainte mai era ruşine de oameni şi frică de Dumnezeu, educaţia era mai eficientă, mai uşoară, astăzi când a dispărut frica de Dumnezeu şi ruşinea de oameni educaţia copiilor devine mai grea, părinţii trebuie să depună efort mai mult la educarea copiilor. La judecata înfricoşată copiii vor da vina pe părinţi pentru faptul că nu s-au mântuit şi vor zice: „vinovat este tata şi vinovată este mama pentru sufletul meu pentru că m-au iertat de fiecare dată când am greşit. Eu am fost copil cu minte slabă, nu am ştiut ce este răul, ei nu trebuiau să mă lase.” Să bage de seamă părinţii că tendinţa şi obiceiul copiilor este de a minţii, de a nu spune adevărul, de a ascunde pentru a nu fi certaţi şi pedepsiţi. Copilul cu mare greu trebuie crezut, trebuie cercetat şi după ce se convinge părintele că a spus adevărul să dea crezare copilului. Chiar dacă te doare inima ca părinte, trebuie să fii sever şi consecvent. Pe cine-l doare inima că este prea aspru la educarea copilului său, acela mai târziu, va muri de inimă rea că a crescut o uscătură în societate.

Numai acei părinţi care au cruţat varga, care i-au lăsat pe copii în voia lor, care au crezut pe copii, care au permis ca în loc de tată şi de mamă să li se adreseze copii pe numele mic, vor plânge mai târziu că nu sunt ascultaţi de copii. Ce spune proverbul: „Bate-ţi copilul când este de-a curmezişul patului, nu când este de-a lungul”, când copilul a crescut şi nu încape pe pat decât de-a lungul lui, atunci degeaba mai faci educaţie cu el, pentru că el este cel ce te va bate pentru că l-ai lăsat să crească rău.

500 raspunsuri duhovnicesti ale parintelui Ilarion Argatu
https://buzlecatalin.wordpress.com/