Poveste frumoasă într-un oraş din România. Toate credincioasele vin la slujbele de duminică doar îmbrăcate în superbe costume populare
O mână de credincioşi din Râmnicu Vâlcea încearcă să readucă în atenţia comunităţii o fărâmă din moştenirea lăsată de străbuni: portul tradiţional românesc. În fiecare duminică, curtea Schitului Cetăţuia, monument istoric ce veghează de sute de ani intrarea în oraş dinspre Valea Oltului, se transformă într-un adevărat muzeu, un loc în care pot fi admirate cele mai frumoase costume populare din lada străbunicilor.
Enoriaşele Schitului Cetăţuia au îmbrăcat pentru prima oară un costum popular la biserică în urmă cu cinci ani, la sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavriil, la puţin timp după ce părintele Emanoil Bărbuţ a fost trimis să slujească în sfântul lăcaş. Începutul a fost unul destul de timid, dar, cu timpul şi cu binecuvântarea reprezentanţilor Bisericii, doamnele au prins curaj şi au început să poarte straiele tradiţionale nu doar la hramuri, ci şi la slujba de duminică, iar reacţiile nu au întârziat să apară.
„Imi aduc aminte că am mers odată spre Cetăţuia pe jos, iar în dreptul altei biserici din nordul oraşului, oamenii care erau afară, pe scări, m-au întrebat unde mă duc îmbrăcată aşa. Le-am spus că mă îndrept spre Cetăţuia şi că aşa ne îmbrăcăm noi când mergem la biserică. Probabil nu m-au crezut, pentru că unii dintre ei au venit după mine până la schit, să vadă cu ochii lor credincioasele în costum popular”, povesteşte Nicoleta Bănuţă, unul dintre promotorii acţiunii.
În prezent, oricine merge la biserica de pe Dealul Cetăţuia ştie că poate îmbrăca straiele tradiţionale fără să fie arătat cu degetul sau criticat.
„La început, doamnele care au venit la biserică în costum popular au întâmpinat câteva greutăţi, în sensul că unii dintre credincioşi le asemuiau cu cântăreţele de muzică populară. În cele din urmă oamenii au înţeles care sunt intenţiile noastre, iar acum nu mai au astfel de reacţii. Ba, din contră, ne felicită. Încercăm să le spunem oamenilor că suntem români şi că trebuie să rămânem români, iar timpul nu poate şterge acest lucru. Majoritatea iilor au pe ele motive care se regăsesc şi pe troiţe, iar credincioşii trebuie să ştie că în aceste cămăşi cusute de bunicile noastre există şi Dumnezeu, că nimic nu a fost făcut întâmplător, Emanoil Bărbuţ, preot.
Sunt promovate doar costumele autentice
De-a lungul timpului, enoriaşele s-au transformat în adevărate colecţionare de costume, care mai de care mai frumoase sau mai vechi, căci „chinezăriile” de pe piaţă nu sunt agreate în biserica de pe Dealul Cetăţuia.
„Am încercat să strângem costume din toate părţile, de la străbunici, de la bătrâne din mai multe localităţi din Vâlcea şi chiar din Argeş, din zona Câmpulung Muscel. Ni s-a întâmplat să primim costume vechi şi de la credincioşi care au trecut pe la Cetăţuia. Şi părintele are multe cămăşi tradiţionale vechi, una dintre ele a aparţinut unui bătrân foarte credincios, care a trăit 95 de ani şi care nu lipsea de la biserică. Pentru mine este o împlinire sufletească, mă simt foarte bine în costum popular, mă simt ca o ţărăncuţă cu sufletul curat de acum 100 de ani, ori de câte ori intru în biserică îmbrăcată în haine tradiţionale”, spune Mihaela Bărbuţ.
Şi Nicoleta Bănuţă se mândreşte cu peste 25 de costume tradiţionale, din diverse zone. Unele din obiectele vestimentare sunt luate direct din lada bunicii, altele sunt daruri, dar toate au o valoare inestimabilă.
„Încercăm să scoatem la lumină ceva de mult uitat, să promovăm şi lucruri frumoase, că în ziua de azi se promovează doar incultura. Din punctul meu de vedere, portul tradiţional e un element de identificare al poporului român, un simbol cu aceeaşi valoare ca şi drapelul. Din păcate, acest obicei de a merge la biserică în costum popular s-a păstrat doar în Maramureş si Banat, nu şi în zona noastră”, explică Nicoleta Bărbuţă, unul din promotorii acţiunii.
Nuntaşii merg la biserică în costum tradiţional
Numărul persoanelor care merg la Schitul Cetăţuia îmbrăcate în costum popular în fiecare duminică este în continuă creştere, iar, pentru a le încuraja pe credincioase să îmbrace vesmintele bunicii, părintele Emanoil Bărbuţ organizează din când în când concursuri în cadrul cărora sunt premiate cele mai frumoase ori cele mai vechi costume. Deşi premiile oferite sunt simbolice, căci constau în general în diplome, câte o floare sau obiecte din ceramică, din ce în ce mai multe doamne dau curs invitaţiei de a reveni la biserică în costum popular. De un an încoace şi nuntaşii care trec pragul sfântului lăcaş au început să poarte costume populare.
„De curând am avut o cununie de argint, iar întreaga familie a îmbrăcat costum tradiţional. Am avut câteva evenimente la care au venit în costum tradiţional şi aproape toţi nuntaşii, nu doar familia. Anul trecut, de exemplu, doi tineri plecaţi la muncă în străinătate au revenit în Râmnicu Vâlcea pentru a se căsători. Mirii şi nuntaşii au intrat pe poartă îmbrăcaţi în costum popular şi au rămas plăcut impresionaţi când au observat că nu erau singurii care purtau veşminte tradiţionale”, mai spune preotul Emanoil Bărbuţ.
Activităţile privind promovarea portului românesc nu se limitează la a-i încuraja pe credincioşi să vină îmbrăcaţi în veşminte tradiţionale la biserică. La iniţiativa părintelui Emanoil Bărbuţ, holul casei parohiale de la Cetăţuia se va transforma, în scurt timp, într-un mic muzeu, în care vor fi expuse costume purtate în urmă cu un secol de străbunicile din mai multe localităţi din Vâlcea.
sursa http://adevarul.ro
*
*