Când trebuie să prăznuim Sfânta Treime?

Mai mulţi clerici şi credincioşi din România, auzind că în alte Biserici Ortodoxe Sărbătoarea Sfintei Treimi este chiar în Duminca Cincizecimii şi nu a doua zi, m-au întrebat cum e corect. Iată răspunsul meu:

În toate cărţile de cult, Sinaxarele şi Calendarele Ortodoxe (cu excepţia celui românesc), ziua de luni de după Cincizecime se numeşte „Ziua Sfântului Duh„. Tot aşa este numită şi în Sinaxarul din ediţiile româneşti ale Penticostarului. Calendarele româneşti mai noi însă, numeasc această sărbătoare Sfânta Treime, inovaţie care nu are nici o motivaţie dogmatică sau liturgică.

Actul sau evenimentul Pogorârii Duhului Sfânt nu trebuie văzut ca o sărbătoare doar a Sfântului Duh, ci (una) a întregii Sfintei Treimi, pentru că Duhul Sfânt nu S-ar fi pogorât dacă nu se înălţa Fiul pentru a da mărturie Tatălui (Ioan, XIV-XVII). Deci Pogorârea Sfântului Duh ca eveniment, este de fapt o sărbătoare a Sfintei Treimi, aşa cum relevă toate imnele liturgice ale Praznicului[1], inclusiv Τroparul care, în mod “paradoxal” este adresat Fiului (spre slava Tatălui). Abia a doua zi după Cinzecime prăznuim pe “Însuşi Duhul Sfânt”[2] ca Cel prin Care s-a făcut această lucrare a Treimii. Mai mult decât atât, actul Pogorârii Duhului Sfânt este şi  “ziua de naştere” a Bisericii, care este comuniune, sinaxă, întrucât este opera unei  comuniuni de Persoane – Sfânta Treime.

În toate Bisericile Ortodoxe, Praznicul Sfintei Treimi nu are o zi specială de cinstire (adorare), după cum nu există o zi specială în care să-L adorăm pe Dumnezeu-Tatăl. Totuşi Biserica adoră într-un mod desosebit Sfânta Treime în fiecare duminică a anului[3], şi face acest lucru şi mai intens în Duminica Cinzecimii. Prin urmare, această Duminică a Cinzecimii (numele real al Praznicului) aminteşte de Pogorârea Duhului Sfânt ca eveniment al Sfintei Treimi, fără a fi vorba de două Sărbători distincte (făcându-se o referire simultană la o acţiune şi la Subiectul acţiunii).

Corect ar fi ca şi Bisericile care poartă Hramul Pogorârii Duhului Sfânt sau pe cel al Sfintei Treimi să sărbătorească împreună ziua Hramului în Duminica Cincizecimii, ziua de luni fiind o simplă după-prăznuire.

[1] A se vedea stihirile şi Slava de la „Doamne strigat-am” din Duminica Cincizecimii.

[2] Cf Sinaxarul zilei de luni.

[3] A se vedea mai ales Rânduiala Miezonopticii de Duminică.

Episcop Petru (Pruteanu)

www.teologie.net