„Dacă este să fie ultima Liturghie din Ildib, să rămânem în istorie!”

Deşi focusul marilor agenţii de presă este mutat spre Irak, în Siria conflictele se înteţesc din nou. Sursele vorbesc despre o iminentă bătălie asupra oraşului Alep. Până a se ajunge la marele oraş, luptele se duc la graniţa dintre Siria şi Turcia. Victime sigure sunt cetăţenii kurzi, aşa cum menționează şi ştirile occidentale. Ceea ce nu se spune este faptul că majoritatea localităţilor din nordul Siriei sunt locuite de către mari comunități creştine.

La sfârşit de august rebelii, dar şi forţele guvernamentale, au luat cu asalt oraşul Idlib. Mii de civili au fost forțați să părăsească zona, activiștii Open Doors estimând că aproximativ trei sferturi din populația orașului s-a refugiat.

Doar creştinii au rămas, aşa cum a raportat jurnalistul sirian Jamal Al Zaim, pentru Christian Post. În oraş, creştinii aveau zece biserici în care se rugau comunităţile ortodoxă, siriană iacobită, armeană şi chaldeeană răsăriteană. Cei mai numeroşi, creştinii sirieni iacobiţi au refuzat să-şi părăsească casele. În noaptea atacului au ieşit cu lumânări în mâini şi au făcut un lanţ viu în jurul bisericii Sfântului Rafael. Mulţi au pierit în timpul bombardamentului care a distrus şi biserica.

În ciuda acestei drame, a doua zi, credincioşii sirieni s-au adunat lângă ruinele bisericii şi, împreună cu clerul, au oficiat Liturghia în mijlocul dărâmăturilor. Aşa cum a declarat Jamal Al Zaim, a fost un gest de curaj al comunităţii, de a se aduna pentru rugăciune într-un oraş bombardat: „Puteam să murim cu toţii, oraşul încă este plin de rebeli, nici în forţele guvernamentale nu poţi avea încredere, pentru că mulţi sunt deghizaţi.

Cu toate acestea, câţi am mai rămas, am fost în mijlocul dărâmăturilor ca să ne rugăm. Dacă este să fie ultima Liturghie din Ildib, să rămânem în istorie. S-a îndurat Dumnezeu să fim cei care am dus-o mai departe aici, aproape de Antiohia, unde a slujit Sfântul Ioan Hrisostom, aici, unde pentru prima dată ucenicii lui Hristos s-au numit creştini. Am slujit în ruine, da, la Idlib! Liturghia noastră printre dărâmături este doar a noastră!”.

Sursa: http://www.doxologia.ro/