Acatistul Sfântului Cuvios Grigorie Sinaitul

Condacul 1

Prin dumnezeiasca judecată, pentru păcatele creştinilor, s-au ridicat asupra lor agarenii robindu-i şi chinuindu-i. Aşa şi tu, Părinte, răpit împreună cu fraţii şi părinţii tăi pe vremea lui Andronic Paleologul, ai fost dus din cinste şi bogăţie, departe în Laodiceea, în robie. Însă intrând prin bunăvoirea de sus în biserica acelui loc, aţi fost răscumpăraţi de creştini şi cu dumnezeiască râvnă aţi cântat: Aliluia!

Icosul 1

În lumina Domnului umblând, iar în inimă dorul şi dragostea de Hristos hrănind, ai aflat în Cipru pe un monah ce alesese viaţa cea liniştită şi pustnicească. Deci cu bucurie la dânsul ai alergat şi haina călugărească ai îmbrăcat, ca pe un chip al duhovniceştii prefaceri:
Bucură-te, închinare de fiu, taina întâlnirii cu Dumnezeu;
Bucură-te, conştiinţă de alegere sfântă;
Bucură-te, dar viu pe altarul Bisericii;
Bucură-te, stare neclintită cu duhul în Biserica lui Hristos;
Bucură-te, îmbrăcare prin ascultare în voia Tatălui ceresc;
Bucură-te, jertfire a gândurilor şi intrare în odihna Cuvântului;
Bucură-te, zămislire de la Duhul Sfânt a seminţei harului;
Bucură-te, simţirea prezenţei Lui, ce odrăsleşti cunoştinţa adevărului;
Bucură-te, postire de plăcerile lumii ce opreşti gustarea morţii;
Bucură-te, isihie, viaţă împlinită în lumina chipului lui Hristos;
Bucură-te, primire cu credinţă a înnoirii Duhului;
Bucură-te, închinare de dăruire a lumii pe altarul cereştii Împărăţii;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii!

Condacul al 2-lea

Întărindu-te de către povăţuitorul tău în viaţa şi înţelegerea monahicească, te-ai dus ca un alt Moise văzător de Dumnezeu la Muntele Sinai. Acolo ai tăiat odată cu tunderea părului şi voia mişcărilor deşarte şi te-ai făcut sprinten în lupta cea dumnezeiască, cu neclintire cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Îngrădindu-ţi trupul cu puterea duhului, ai uimit pe toţi prin îngereasca aşezare, prin ascultarea şi smerenia cea de minuni făcătoare, nevoindu-te peste fire a te asemăna lui Hristos:
Bucură-te, înfricoşat legământ al arderii de tot duhovniceşti;
Bucură-te, icoană vie a chipului de Fiu;
Bucură-te, pecetluire a faptelor cu chipul rugăciunii;
Bucură-te, înmulţire prin credinţă a părinteştii binecuvântări;
Bucură-te, rugăciune de toată noaptea întru zdrobirea inimii;
Bucură-te, ridicare a mâinilor şi plecare a genunchilor;
Bucură-te, aspră postire din dorirea de laptele şi mierea harului;
Bucură-te, purtare cu vitejie a toiagului psalmodierii;
Bucură-te, stare ca înaintea lui Dumnezeu;
Bucură-te, voire ca de la Dumnezeu;
Bucură-te, slujire ca pentru Dumnezeu;
Bucură-te, alipire cu toată râvna de Trupul lui Hristos;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii!

Condacul al 3-lea

Locul slujirii celei smerite îl socoteai scaun şi jertfelnic al Domnului, iar la cinstitul vârf al Sinaiului mereu alergai ca să chemi în rugăciune sfânt numele Lui. Aşa grăind cu Dumnezeu, te bucurai de duhovniceasca vedere cea prin chipul de taină al lui Hristos: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Cu iubire de osteneli sădeai în inima ta florile dumnezeieştii Scripturi, hrănindu-te zi şi noapte din Cartea Vieţii. Iar prin starea cea plină de trezvie înaintea Cuvântului, însuţi carte vie te-ai făcut, din care izvorăsc mai presus de fire neapropiata Lui putere şi înţelepciune:
Bucură-te, minte curăţită prin lacrimi şi îmbrăcată în smerenie;
Bucură-te, suflet înviat încă de aici prin Duhul;
Bucură-te, înţelegere cufundată şi prefăcută în lumină;
Bucură-te, trup curăţit prin asceză de musturi şi grosime;
Bucură-te, trup înflorit prin har, părtaş al frumuseţii dumnezeieşti;
Bucură-te, candelă a credinţei din har, lucrătoare prin porunci;
Bucură-te, cunoaştere întru curăţie a dogmelor credinţei;
Bucură-te, închinare în duh şi adevăr ce sfărâmi idolii patimilor;
Bucură-te, intrare în întunericul cunoştinţei de Dumnezeu;
Bucură-te, blândeţe ce moşteneşti deprinderea teandrică a Fiului;
Bucură-te, fiu al Învierii lui Hristos;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii!

Condacul al 4-lea

Văzând sporirea ta în Hristos, semănat-a vrăjmaşul între monahi pizmă şi tulburare. Atunci, ca un ucenic bun şi paşnic, ai ieşit în taină din mănăstire şi ai plecat la Ierusalim să te închini Sfintelor Locuri şi întru pacea inimii să cânţi: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Mergând din Ierusalim către ostrovul Crit şi adăugând acolo osteneli la osteneli, ai covârşit cu voirea duhovnicească fireasca tărie. Atunci, căutând Domnul la râvna inimii tale de a afla un povăţuitor, ţi l-a trimis în chip minunat pe negrăitul organ al Duhului, Arsenie, văzătorul de Dumnezeu:
Bucură-te, ieşire din grijile lumii şi îmbrăcare în pacea de sus;
Bucură-te, aflare a tainelor Duhului prin părintescul cuvânt;
Bucură-te, trezvie a minţii, altar al pomenirii de Dumnezeu;
Bucură-te, gustare de taină a Cuvântului;
Bucură-te, rugăciune, jertfă curată şi părtăşie cu Hristos;
Bucură-te, nedezlegat aşezământ al pătimirii pentru dragostea Lui;
Bucură-te, fericită robie a inimii întru păzirea numelui lui Iisus;
Bucură-te, isihie, rod al Crucii şi Învierii lui Hristos;
Bucură-te, isihie, rod al dumnezeieştii Liturghii;
Bucură-te, isihie, pământ udat de harul Sfintelor Taine;
Bucură-te, isihie, plinire a Trupului lui Hristos;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii!

Condacul al 5-lea

Înaintea Fericitului Arsenie căzând şi în numele Domnului rugându-l, dumnezeiescul meşteşug al isihiei şi ştiinţa luptei duhovniceşti ai învăţat de la dânsul. Apoi te-ai dus la muntele Athos, păstrând în inimă şi punând în lucrare darul lui Hristos: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Toate mănăstirile Athosului le-ai cercetat cu duhovnicească închinăciune, dar învăţăturile cele pentru liniştea şi păzirea minţii le-ai aflat cufundate în uitare. Drept aceea ai mers la Schitul Magula, unde cu osteneală ai ridicat împreună cu ucenicii chilii spre sălăşluire, iar tu ţi-ai zidit sihăstrie într-un loc mai departe, ca să vorbeşti singur cu Dumnezeu:
Bucură-te, înstrăinare de lume, chip al morţii Domnului celei de viaţă dătătoare;
Bucură-te, rodire a sfintelor sfaturi întru zdrobirea inimii;
Bucură-te, pironire în duh pe crucea rugăciunii lui Iisus;
Bucură-te, zdrobire a patimilor prin pomenirea de Dumnezeu;
Bucură-te, revărsare de lacrimi din dumnezeiasca dorire;
Bucură-te, rouă a umilinţei ce oglindeşti Chipul lui Hristos;
Bucură-te, adânc al strălucirii celei mai presus de fire;
Bucură-te, chip pătruns de dorul dumnezeieştii iubiri;
Bucură-te, chip acoperit cu lucrarea nemărginitei lumini;
Bucură-te, vedere însă şi a lumii în lumina Sfintei Treimi;
Bucură-te, mişcare spre Dumnezeu în lumina netâlcuitei prefaceri;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii!

Condacul al 6-lea

Întru curăţia inimii arvuna Duhului primind şi de Hristos alipindu-te, învierea sufletului tău ai văzut, mai înainte de învierea cea de obşte. Aşa lumină lumii te-ai arătat, Sfinte Grigorie, şi chip al părinteştii iubiri, întru care Biserica negrăit se adună: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Pe drumul cel apostolesc ai apucat, Cuvioase, semănând cu lumina învăţătura cea bună a liniştei. Căci pe cât îţi era cu putinţă voiai ca pe toţi să-i aduni înlăuntrul razei şi strălucirii Preasfântului Duh:
Bucură-te, smerenie, vas al nesfârşitei suiri duhovniceşti;
Bucură-te, chip îmbrăcat în Hristos, oglindind iubirea Tatălui;
Bucură-te, iubire de părinte care încălzeşti inimile fiilor;
Bucură-te, zugrăvire tăcută a icoanei Cuvântului;
Bucură-te, vorbire cu Dumnezeu, ce izvorăşti Bisericii graiurile Vieţii;
Bucură-te, nevoinţă a faptei celei cu dreaptă socoteală;
Bucură-te, brazdă a harului stropită cu lacrimi;
Bucură-te, sporire în virtute, ce aduci păcatul la nefiinţă;
Bucură-te, minte lărgită întru duhovniceasca vedere;
Bucură-te, lumină ce atragi la Hristos sfinţit alai de mucenici;
Bucură-te, stricare a morţii cu nestricăciunea iubirii;
Bucură-te, smerenie, în care adie Duhul lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii!

Condacul al 7-lea

Ca la un izvor de apă vie al înţelepciunii şi darurilor Duhului, către tine alerga toată mulţimea din sfinţitul lăcaş al Athosului. Căci cu neînşelată călăuzire Biserica pe Hristos o întăreai, Cuvioase, la înălţimea unirii cu Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Când despre curăţia inimii vorbeai şi în ce chip se îmbracă ea cu darul dumnezeiesc ce covârşeşte firea, se aşeza acest dar în sufletele celor iubitori de mântuire, ca şi în Corneliu, când marele Petru îl învăţa şi Duhul Sfânt S-a revărsat peste dânsul:
Bucură-te, iconom al tainelor lui Dumnezeu;
Bucură-te, minunată hrănire a mulţimilor cu pâinea Cuvântului;
Bucură-te, chip din care izvorăsc apele vieţii veşnice;
Bucură-te, însutită rodire prin fiii duhovniceşti;
Bucură-te, împrietenire cu Dumnezeu a celor ce aleargă la tine;
Bucură-te, liman al liniştii şi rugăciunii curate;
Bucură-te, sabie de foc ce opreşti năvălirile vrăjmaşe;
Bucură-te, ţărm al răbdării de care se sparg valurile lor;
Bucură-te, ruşinare a înţelepciunii deşarte celei din afara iubirii;
Bucură-te, iubire de vrăjmaşi, rod al blândeţii;
Bucură-te, îmbrăcare a toate în haina dragostei;
Bucură-te, iubire ce naşti Chipul Fiului în fii;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii!

Condacul al 8-lea

Ca dintr-o făclie luminoasă de Paşti, darul isihiei dumnezeieşti s-a răspândit în toată Biserica prin ceata sfinţilor tăi ucenici. Iar tu de tulburarea pizmei şi slavei omeneşti te îndepărtai, mărgăritarul cel de mult preţ păzind şi binevestind: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Prigonit de vrăjmaşul prin oameni pizmaşi şi răutatea mult sporind, te-ai dus la Protaton, unde cu dragoste ai fost primit. Iar spre folosul de obşte strălucind, adeseori din pricina mulţimilor te mutai, ca un iubitor de linişte, în pustie. Dar şi acolo te urmau, şi noi lăcaşuri se zideau, spre slava Sfintei Treimi:
Bucură-te, înţelepciune mişcată de Duhul Sfânt;
Bucură-te, rugăciune întru durerea inimii şi osteneala trupului;
Bucură-te, primire a binelui cu multă cercare;
Bucură-te, lepădare prin plâns a părerii de sine;
Bucură-te, tăiere a poftei celei pentru arderea plăcerilor;
Bucură-te, oprire a mişcării poftei celei pricinuitoare de împrăştiere;
Bucură-te, minte ce naşti în inimă Cuvântul viu şi lucrător;
Bucură-te, supunere ce afli pe Hristos şi slujeşti Lui;
Bucură-te, întocmire prin ascultare a scării virtuţilor;
Bucură-te, înălţare prin smerenie până la tronul iubirii;
Bucură-te, tresărire şi suspin şi rugăciune a Duhului;
Bucură-te, zbor întins al inimii spre văzduhul dumnezeiesc;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii!

Condacul al 9-lea

Prin negrăite judecăţi în muntele Athos năvălind agarenii, ai plecat, Sfinte Grigorie, în căutarea unui loc de liniştire. Multe pătimiri ai suferit pe cale până ce în adânca pustie a Paroriei te-ai sălăşluit, dar cu Hristos în inimă călătorind, neîncetat cântai: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Cu desăvârşită blândeţe şi nepomenire de rău l-ai întors la Hristos pe ucenicul care, aprins de zavistie, voia cu sabia să te omoare. Căci fără să te tulburi cu gândul, icoana dragostei şi iertării înainte i-ai pus, iar pentru el ai scris, cu iubire de osteneli, cele o sută cincizeci de capete trezvitoare pline de râvnă duhovnicească:
Bucură-te, inimă în rugăciune, feciorelnică închinare;
Bucură-te, înstrăinare de chipul stricăciunii şi alinare din linişte;
Bucură-te, iubire de sărăcia lui Hristos, cea bogată în îndurări;
Bucură-te, vas al milostivirii revărsând dumnezeieşti minuni;
Bucură-te, minunată primire a hranei, precum marele Ilie şi Daniel proorocul;
Bucură-te, lepădare a slavei şi darurilor de la împăratul Andronic;
Bucură-te, nerăutate apărată de puterea lui Dumnezeu;
Bucură-te, socotire de sine mai prejos decât toată zidirea;
Bucură-te, smerenie încununată cu iubirea de vrăjmaşi;
Bucură-te, lepădare de sine întru aflarea oii pierdute;
Bucură-te, cuvânt ce uneşti în dragoste mădularele Bisericii;
Bucură-te, iubire ce primeşti încercările şi nu cauţi ale tale;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii!

Condacul al 10-lea

Prin raza harului toate meşteşugirile vrăjmaşului le risipeai, Cuvioase, iar el, ruşinat, căuta să te piardă, semănând în minţile tulburi viforul pizmei şi pornirea cea spre ucidere. Dar cu neclintire rugându-te, braţul Domnului te-a izbăvit împreună cu toţi ucenicii tăi şi din acel loc aţi plecat, cântând: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Ai mers la Constatinopol, iar apoi la Sfântul Munte şi prin dumnezeiasca rânduială iarăşi la Paroria te-ai întors, ca din pustia nelocuită şi de tâlhari bântuită să faci cetate sfinţită de monahi, după cum de la Dumnezeu cele ce aveau să fie ai învăţat:
Bucură-te, apostolească mărturisire a numelui lui Iisus;
Bucură-te, părinte al iubitorilor de linişte;
Bucură-te, privighetoare a pustiei;
Bucură-te, gest ce odihneşti neîncetata rugăciune;
Bucură-te, vedere cu darul Sfântului Duh a lucrării vrăjmaşului;
Bucură-te, povăţuire ce cureţi şi tămăduieşti;
Bucură-te, îngerească aşezare în locul dreptăţii şi al păcii;
Bucură-te, lumină necuprinsă de întuneric;
Bucură-te, neîmpuţinată bărbăţie în faţa năvălirii tâlharilor;
Bucură-te, privire ce prefaci în păstori de oi pe cei în chipul fiarelor;
Bucură-te, arc ce săgetezi pe cei aspri cu dragostea lui Hristos;
Bucură-te, cuviinţă a chipului ce trezeşti dumnezeiescul dor;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii!

Condacul al 11-lea

Revărsatu-s-a prin tine darul de Sus, Sfinte Grigorie, căci dragostea şi râvna ta unindu-se cu ale milostivului şi temătorului de Dumnezeu împărat Alexandru, bântuirea tâlharilor a încetat. Iar cei mai mulţi dintre ei s-au adăugat cu minunată prefacere Bisericii celei înfrumuseţate, învăţându-se întru bucuria inimii a cânta: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Întrebându-l odată pe Sfântul Maxim Cavsocalivitul despre rugăciunea minţii, nu s-a ascuns de tine minunea Născătoarei de Dumnezeu. Căci sărutând acela cu lacrimi sfânta ei icoană, a simţit în inimă văpaia harului şi darul neîncetatei rugăciuni, pentru care din tinereţe se rugase Preacuratei Fecioare:
Bucură-te, închinare la icoană, intrare în taina isihiei;
Bucură-te, nemişcată şedere în muntele vederii duhovniceşti;
Bucură-te, împlinire a dragostei cu lucrarea duhului;
Bucură-te, luceafăr al Bisericii ce risipeşti umbrele înşelării;
Bucură-te, tămăduire cu puterea Crucii a rănilor sufleteşti;
Bucură-te, înainte-vedere a cinstitei tale adormiri;
Bucură-te, că în pragul mutării, te-ai zăvorât în sihăstreasca chilie;
Bucură-te, înfricoşătoare gătire de trecerea cea de taină;
Bucură-te, păzire a rodului celui de la capătul drumului;
Bucură-te, zăvorâre a minţii în pomenirea de Dumnezeu;
Bucură-te, iubire de Hristos, punte peste prăpastia veşniciei;
Bucură-te, iubire de Însuşi Hristos liturghisită;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii!

Condacul al 12-lea

Cunoscând sfârşitul tău, Sfinte, şi slava gătită ţie, nor de duhuri viclene au năvălit asupra ta cu îngrozire, ca de la vorbirea cu Dumnezeu mintea să-ţi smulgă. Dar tu nu te-ai înfricoşat, căci din darul Duhului îndată pizma lor ai priceput, ci mâinile şi mintea împreună la cer întinzând, neîncetat cântai: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Ca un mucenic adevărat, în toată vremea războiului nici nu ai dormit, nici ceva ai gustat, ci neîncetat cu privegherea şi rugăciunea te-ai nevoit. Dar după trei zile harul te-a umbrit şi te-a mângâiat, iar pe vrăjmaşi desăvârşit i-a alungat. Atunci, apropiindu-se ucenicul tău, i-ai descoperit dintr-o dumnezeiască vedenie că Însuşi Hristos te cheamă la Ierusalimul de sus:
Bucură-te, luare cu asalt a Împărăţiei cereşti;
Bucură-te, bună mărturisire în focul cercării dumnezeieşti;
Bucură-te, zăvorâre a intrărilor şi ieşirilor minţii;
Bucură-te, înfrânare de la toate şi vedere doar prin ochii credinţei;
Bucură-te, pocăinţă, uşă a milostivirii de Sus;
Bucură-te, răsuflare unită cu pomenirea lui Iisus;
Bucură-te, jertfire a gândurilor pe altarul rugăciunii;
Bucură-te, rugăciune, suiş neoprit, şi stare în faţa Dumnezeirii;
Bucură-te, închinare de fiu al lui Dumnezeu, veşmânt al isihiei;
Bucură-te, isihie, rai împlinit, lucrare nejefuită a inimii;
Bucură-te, păzire a dragostei lui Hristos cu înfocată nevoinţă;
Bucură-te, plinătate a iubirii în care răul nu ia fiinţă;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii!

Condacul al 13-lea

O, Sfinte Grigorie, apostole al dumnezeieştii isihii, fii nouă mijlocitor şi grabnic ajutător în necazurile ce ne împresoară. Ca luminaţi prin lucrarea dragostei, să murim păcatului, şi întru numele Domnului viind, să nu fim la Judecată despărţiţi de Trupul Lui cel Sfânt, ci întru pacea Sfintei Treimi să ne bucurăm a cânta: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: În lumina Domnului umblând…, Condacul 1: Prin dumnezeiasca judecată…,

Icosul 1

În lumina Domnului umblând, iar în inimă dorul şi dragostea de Hristos hrănind, ai aflat în Cipru pe un monah ce alesese viaţa cea liniştită şi pustnicească. Deci cu bucurie la dânsul ai alergat şi haina călugărească ai îmbrăcat, ca pe un chip al duhovniceştii prefaceri:
Bucură-te, închinare de fiu, taina întâlnirii cu Dumnezeu;
Bucură-te, conştiinţă de alegere sfântă;
Bucură-te, dar viu pe altarul Bisericii;
Bucură-te, stare neclintită cu duhul în Biserica lui Hristos;
Bucură-te, îmbrăcare prin ascultare în voia Tatălui ceresc;
Bucură-te, jertfire a gândurilor şi intrare în odihna Cuvântului;
Bucură-te, zămislire de la Duhul Sfânt a seminţei harului;
Bucură-te, simţirea prezenţei Lui, ce odrăsleşti cunoştinţa adevărului;
Bucură-te, postire de plăcerile lumii ce opreşti gustarea morţii;
Bucură-te, isihie, viaţă împlinită în lumina chipului lui Hristos;
Bucură-te, primire cu credinţă a înnoirii Duhului;
Bucură-te, închinare de dăruire a lumii pe altarul cereştii Împărăţii;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii!

Condacul 1

Prin dumnezeiasca judecată, pentru păcatele creştinilor, s-au ridicat asupra lor agarenii robindu-i şi chinuindu-i. Aşa şi tu, Părinte, răpit împreună cu fraţii şi părinţii tăi pe vremea lui Andronic Paleologul, ai fost dus din cinste şi bogăţie, departe în Laodiceea, în robie. Însă intrând prin bunăvoirea de sus în biserica acelui loc, aţi fost răscumpăraţi de creştini şi cu dumnezeiască râvnă aţi cântat: Aliluia!

şi se face otpustul.