Header image

Adresarea Bisericii către autoritățile Statului cu privire la adoptarea în lectura a doua a Proiectului de lege nr. 301

14:49, miercuri, 6 noiembrie, 2019 | Cuvinte-cheie: , , , , ,

Președintelui Republicii Moldova,

dlui Igor Dodon

                                Prim-ministrului Republicii Moldova,

dnei Maia Sandu

Președintelui Parlamentului Republicii Moldova,

dnei Zinaida Greceanii

 

A D R E S A R E

 

La data de 16.09.2019 a fost semnat un acord de asociere Înțelegere politică privind obiectivele tranzitorii ale Guvernului, Președinției și Parlamentului Republicii Moldova, care prevede inter alia și „adoptarea în lectura a doua a Proiectului de lege nr.301 privind modificarea Codului penal și contravențional în vederea combaterii faptelor motivate de ură după ajustarea proiectului conform bunelor practici internaționale” (pag. 15).

În cadrul Guvernului Republicii Moldova, la 22 octombrie 2019, au avut loc dezbateri pe marginea Proiectului vizat. La aceste dezbateri au participat doar reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale care promovează interesele LGBT și nici un reprezentant al organizațiilor care au o opinie diferită la subiectul pus în discuție.

Acest Proiect de lege a fost discutat în societate în vara anului 2016. Biserica Ortodoxă din Moldova și-a expus opinia printr-o adresare către Ministerul Justiției, din care cităm următoarele:

„ …Examinând Proiectul respectiv, membrii Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova sunt îngrijorați şi atrag atenţia asupra următoarelor momente:

  1. Modificările ce urmează a fi operate la Codul penal, în principal, şi la alte acte normative, presupun introducerea unor noi noţiuni, mai largi, ce ar cuprinde atât discriminarea, cât şi elementul afectiv de ostilitate, adică se includ noţiunile de prejudecată, dispreţ sau ură în următoarea formulă: Prin motive de prejudecată, dispreț sau ură se înțeleg raționamente ale făptuitorului determinate de atitudinea ostilă sau discriminatorie a acestuia generată din motive, fie ele reale sau percepute ca fiind reale, de rasă, culoare, origine etnică, națională sau socială, sex, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de orice altă natură, apartenență la majoritatea națională, la o minoritate națională sau la un grup, naștere sau descendență, dizabilitate, sănătate, vârstă, orientare sexuală, identitate de gen, sau bazate pe orice alt criteriu. Acest articol vine să creeze confuzii mari, interpretări evazive, abstracte şi respectiv vor fi greşit aplicate de organele de drept.
  2. Se observă faptul că o serie de litigii privind discriminarea cetățenilor pe anumite criterii erau soluționate prin aplicarea Legii cu privire la asigurarea egalității. Instanțele de judecată decid soarta relațiilor civile ce decurg din aceste litigii, iar odată cu adoptarea modificărilor respective, litigiile civile se vor transforma în dosare penale. Astfel, există riscul atentării la drepturile fundamentale ale cetățenilor prevăzute de legislația națională şi apare dubla reglementare a relaţiilor de acelaşi fel.
  3. Inițiind și adoptând astfel de proiecte, se adeveresc limpede presupunerile noastre anterioare că Legea cu privire la asigurarea egalităţii este şi va fi îndreptată anume împotriva valorilor tradiţionale şi morale creştine. Se urmăreşte în continuare distrugerea treptată a familiei tradiţionale.
  4. Mai mult, practic un singur organ nejudiciar – Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității îşi va rezerva desigur funcția de „expert exclusiv”, care va spune dacă este sau nu o prejudecată în dosarele penale.
  5. Subliniem faptul că Legea cu privire la asigurarea egalității limitează „orientarea sexuală” la relațiile de muncă, însă prin acest proiect se elimină orice limite.

Deşi există o multitudine de probleme arzătoare în societate, anumite grupuri de interese promovează astfel de proiecte profitând de situația instabilă din ţară şi din regiune. Aici ne referim în special la minorităţile sexuale a căror facilități sociale şi juridice cu precădere se lărgesc.

Nu dorim să se permită și să se plătească cu sufletul poporului, cu familia, cu valorile noastre creştineşti, intervenirea cu modificări legislative din ce în ce mai surprinzătoare.

În străinătate astfel de cazuri există. Spre exemplu, unor misionari li se cere acord scris pentru a nu spune deținuților că homosexualitatea este un „păcat”, de altfel li se vor aplica unele măsuri punitive; în SUA, o funcționară a ajuns la închisoare pentru că a refuzat să le dea cuplurilor de același sex autorizație la căsătorie.

Asemenea cazuri pot să apară curând şi în Republica Moldova, întrucît modificările legislative spre asta și sunt îndreptate. Până și preoții mâine-poimâine ar putea fi pedepsiți penal pentru că predică despre un păcat strigător la cer, aceasta fiind considerată un atentat la adresa minorităților sexuale. Cetățenii care nu promovează și nu acceptă manifestările minorităților sexuale pot fi pedepsiți grav, pentru că pledează pentru familie tradițională, copii…”.

Biserica Ortodoxă din Moldova este îngrijorată că acest Proiect de lege controversat este iarăși în vizorul Guvernului Republicii Moldova. E regretabil că la dezbaterile publice a unui subiect de rezonanță, care poate avea repercusiuni grave asupra întregii societăți, n-au participat reprezentanți ai Bisericii și ai organizațiilor non-guvernamentale, care promovează valorile spirituale și morale ale poporului nostru.

Atenționăm asupra faptului că însuși Acordul de asociere reglementează relațiile de cooperare și dezvoltare a culturii țărilor din Uniunea Europeană și Republica Moldova.[1] La baza culturii unei țări stau normele spirituale ale acelui popor, care nu pot fi neglijate și ignorate. De altfel, însăși doctrina teoriei generale ale dreptului, care este fundamentul jurisprudenței, menționează despre faptul că pentru a stabili și a menține o ordine publică, la elaborarea nomelor juridice, este necesar de ținut cont de normele spirituale ale acelui popor.

Prin Proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative se preconizează, în special, agravarea răspunderii penale sau contravenționale pentru unele fapte comise din motive de prejudecată, dispreț sau ură, dar și incriminarea acțiunilor intenționate îndreptate spre incitarea la ură, discriminare sau dezbinare (în varianta din proiect – art.346 Cod penal).

Îndeosebi, consemnăm că potrivit legii penale în vigoare, art.346 Cod penal incriminează acțiunile intenționate, îndemnurile publice, inclusiv prin intermediul mass-media, scrise şi electronice, îndreptate spre ațâțarea vrajbei, diferențierii sau dezbinării naționale, etnice, rasiale sau religioase, spre înjosirea onoarei şi demnității naționale, precum şi limitarea, directă sau indirectă, a drepturilor ori stabilirea de avantaje, directe sau indirecte, cetățenilor în funcţie de apartenența lor națională, etnică, rasială sau religioasă, acțiuni care se pedepsesc cu amendă în mărime de până la 600 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani.

În varianta proiectului de lege preconizat (votat în prima lectură, disponibil pe site-ul parlament.md), se propune următoarea redacție a art.346 Cod penal: Acțiunile intenționate, îndemnurile publice, inclusiv prin intermediul mass-media, scrise şi electronice, îndreptate spre incitarea la ură, violență ori discriminare sau spre dezbinarea non pașnică, națională, teritorială, etnică, rasială sau religioasă, spre înjosirea onoarei şi demnității naționale, precum şi limitarea, directă sau indirectă, a drepturilor ori stabilirea de avantaje, directe sau indirecte persoanelor, în funcție de rasă, culoare, origine etnică, națională sau socială, sex, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de orice altă natură, apartenență la majoritatea națională la un grup, naștere sau descendență, dizabilitate, sănătate, vârstă, orientare sexuală, identitate de gen sau orice alt criteriu, se pedepsește cu amendă în mărime de la 150 până la 250 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de la 1 an până la 5 ani.

Analiza comparativă a normei juridico-penale în vigoare, pe de o parte, și norma preconizată a fi votată, pe de altă parte, ridică mai multe semne de întrebare. Astfel, nu este justificată lărgirea varietăților motivelor de discriminare care pot servi drept premisă pentru tragerea la răspundere penală.

Autorul proiectului își fundamentează propunerile legislative pe actele internaționale în materia drepturilor omului și necesitatea de ajustare a prevederilor naționale la standardele europene, scăpând din vedere realitatea criminologică din societatea moldovenească şi specificul relațiilor juridico-penale ce s-au statornicit în ţară. Nu trebuie să uităm că apelarea la măsurile represive se admite doar în cazul când în condiţiile concrete alte măsuri sunt insuficiente ori potențialul lor s-a epuizat. De aici apare ca firească întrebarea: Ce mijloace juridice non represive au fost aplicate până la momentul de față, care eventual nu au dat roade, de este necesar să apelăm la mijloace juridico-penale?

În alt context, autorul proiectului se bazează pe unele modele de incriminare străine, precum Germania, Belgia, Cehia etc., fără a lua în calcul tradițiile şi particularitățile sociale, culturale, religioase, psihologice etc. consacrate constant în țara noastră. Mai mult ca atât, făcând trimitere la Grecia (exemplu cu care operează de altfel și autorul proiectului), consemnăm că în Codul penal al Greciei nu găsim incriminată fapta intenționată de îndemn public, îndreptate spre incitarea la discriminare, spre înjosirea onoarei şi demnității naționale, precum şi limitarea, directă sau indirectă, a drepturilor ori stabilirea de avantaje, directe sau indirecte persoanelor, în funcție de orientare sexuală.

Deloc întâmplător luăm în vizor legislația penală a Greciei. Or, atât Grecia, cât și Republica Moldova sunt state în care predomină religia creștin-ortodoxă, context în care s-a prefigurat o orientare constantă a religiei respective față de minoritățile sexuale. Amintim că Grecia apare drept ca cea mai religioasă țară din Europa, 92% dintre greci declarând că ei cred în Dumnezeu, potrivit unui sondaj efectuat de Centrul de cercetare PewResearch Center între 2015-2017 și publicat recent. Studiul a fost realizat între 2015 și 2017, cu participarea a aproximativ 56.000 de adulți din 34 de țări. Potrivit sondajului, din procentul de 96% al grecilor care au fost crescuți creștini, 93% rămân creștini practicanți și azi. În ansamblu, grecii se numără printre cei mai religioși din Europa, 55% dintre respondenți afirmând că religia este încă foarte importantă în viața lor.

În ceea ce privește Republica Moldova, conform datelor recensământului din 2014, din numărul total al populației care și-au declarat religia, 96,8% s-au declarat creștini ortodocși. Având în vedere aceste date, îndemnăm factorii de decizie din Republica Moldova să ia exemplu de la Grecia, stat european, membru al Uniunii Europene, care a avut suficientă verticalitate de a se opune standardelor europene care în această latură sunt distructive; or, incontestabil protejarea LGBT duce la degradarea și chiar dispariția speciei umane.

Biserica Ortodoxă din Moldova condamnă agresiunile legislative, când unica metodă de rezolvare a problemelor sociale devine adoptarea de noi acte normative, postulându-se apriori că însuși faptul adoptării legii este considerat deja ca o rezolvare a problemei. Considerăm că există suficiente mijloace juridice, non penale de luptă împotriva discriminării. Astfel, nu este clară poziția autorului proiectului privind fixarea pedepsei închisorii între limitele de la 1 la 5 ani.

Făcând o comparație cu alte infracțiuni ce dispun de aceeași limită maximă de pedeapsă, putem afirma că se pune semn de egalitate dintre fapta propusă spre incriminare (art.346 Cod penal) și următoarele infracțiuni: omorul în stare de afect (art.146 Cod penal – pedeapsa până la 5 ani de închisoare); pruncuciderea (art.147 Cod penal – pedeapsa până la 5 ani de închisoare); determinarea sau înlesnirea sinuciderii (art.150 alin.(1) Cod penal – pedeapsa cu închisoare de la 2 la 5 ani); Vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății (art.152 Cod penal – pedeapsa până la 5 ani de închisoare); violul (art.171 alin.(1) Cod penal – pedeapsa cu închisoare de la 3 la 5 ani) etc. Exemplele pot continua.

Privind din perspectiva unui observator obiectiv, ne întrebăm cât de rațional este să se pună semn de egalitate dintre manifestarea propriei convingeri despre persoanele cu orientare sexuală netradițională, care intră în sfera libertății de exprimare garantată de art.10 și art.9 din Convenția Europeană, acțiune săvârșită cu ocazia propovăduirii unor confesiuni religioase, în scopul educării enoriașilor în spiritul protejării celei mai sacre valori – familia creștină (fapt care generează răspundere penală potrivit proiectului de lege), pe de o parte și infracțiunile de violență, precum omorul, vătămarea corporală, violul, pe de altă parte?

Reamintim că în lumina art.18 al Declarației Universale ale Drepturilor Omului: ”Orice om are dreptul la libertatea gîndirii, de conştiintă şi religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerea, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea, singur sau împreună cu alţii, atît în mod public, cît şi privat, prin învăţătură, practici religioase, cult şi îndeplinirea riturilor.”

Urmare a celor expuse, solicităm, în continuare ca și în 2016, de a renunța definitiv la Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative (crimele motivate de prejudecată, dispreț sau ură), abordat în prezenta adresare. Biserica Ortodoxă din Moldova a tolerat mai multe abordări nesănătoase – de la parteneriate civile și avort la reproducerea asistată și educația sexuală în școli, însă de această dată proiectul de lege a culminat și a întrecut orice limită a raționalului, considerent din care Vă comunicăm că întreaga comunitate creștin-ortodoxă va lupta pentru schimbarea legilor și politicilor pe care le vede ca instrumente de subminare a ceea ce numește „familia naturală”.

[1] Art.130, 134 alin.(b) din Acord de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și comunitatea Europeană a energiei atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte.

† VLADIMIR,
MITROPOLIT AL CHIŞINĂULUI ŞI AL ÎNTREGII MOLDOVE

Contact Form Powered By : XYZScripts.com