Articole scrise de Paul Siladi
Nefățărnicie și înțelegere
Gândirea Părinților pustiei este una eminamente practică, austeră, lipsită de un ambalaj stilistic spectaculos. Frumusețea lor ține în primul rând de simplitatea și, în același timp, acuratețea judecăților. Avva Isidor Pelusiotul, într-una din cugetările sale, reia un gând cu rădăcini biblice, anume că îndepărtarea de Dumnezeu are drept consecință imediată o serie de sciziuni perpetue…
3:52, miercuri, 31 august, 2016 | Continuarea
Poți oferi doar atât cât ești
Unul dintre cele mai vechi avertismente la adresa relativismului moral îl găsim la Avva Isidor Pelusiotul, care a remarcat deja în secolul al IV-lea că „mulți oameni tânjesc după virtute, dar pregetă să meargă pe calea ce duce la ea. Alții nici nu cred că virtutea ar exista. Pe cei dintâi trebuie să-i convingem să…
12:38, miercuri, 24 august, 2016 | Continuarea
Nu există propovăduire mai eficientă decât întruparea în propria viață a cuvintelor lui Dumnezeu
Părinții pustiei construiesc o viziune unitară despre om și felul în care se cuvine să trăiască acesta în lume. Un cuvânt puternic, revelator în această direcție a fost rostit de Avva Isidor Pelusiotul. Bătrânul, spre deosebire de marea majoritate a călugărilor egipteni, era un om educat, care practicase sofistica înainte de a fi preot. Iar…
4:15, miercuri, 17 august, 2016 | Continuarea
Iartă, ca să fii și tu iertat!
Relațiile cu ceilalți oameni le purtăm în noi. Fie în lume, fie în deșert, suntem adânc legați de toți semenii noștri. Împreună alcătuim Adamul total și mântuirea ne este condiționată de tot acest șir de conexiuni, de rețeaua de relații care ne ține strâns laolaltă. Plasa care ne cuprinde pe toți este determinată de o…
10:19, miercuri, 10 august, 2016 | Continuarea
Să treci prin lume fără să o vezi și totuși să rămâi sensibil la întreaga ei durere
Patericul este o carte a eroismului ascetic. Și totuși, centrale nu sunt privațiunile la care se supun monahii, mâncarea puțină, timpul scurt dedicat somnului în condiții incomode, efortul fizic în prelungite privegheri și celelalte acte care împing rezistența umană înspre limite. Toate acestea sunt acolo, reale și demne de admirație, dar în centru se găsește…
7:09, miercuri, 3 august, 2016 | Continuarea
Între Dumnezeu și certitudinile facile
Viața Părinților deșertului se caracterizează în primul rând prin renunțarea la tot ce înseamnă siguranță, confort, certitudini materiale, avere și posesiuni. Acești Părinți fac un transfer esențial: cedează orice asigurare și se lasă cu totul în mâinile lui Dumnezeu. Cea mai frecventă formă de căutare a unei certitudini în afară este acumularea de averi, una…
1:43, miercuri, 27 iulie, 2016 | Continuarea
Între slava deșartă și deznădejde Între slava deșartă și deznădejde
Părinții duhovnicești insistă asupra faptului că este nociv din punct de vedere spiritual să te compari cu alții; să te întrebi de ce ți-a dat ție Dumnezeu mai puțin decât celorlalți, să îți răscolești nemulțumirile cu privire la munca pe care o depui și locul pe care îl ocupi; să te socotești deosebit de important…
10:03, miercuri, 20 iulie, 2016 | Continuarea
Poruncile nu sunt pentru ceilalți
Răbdarea este una dintre marile virtuți ale asceților. Una esențială. În lipsa ei, în pripă și neatenție, tot eșafodajul nevoinței se prăbușește. Răbdarea este cea care ne scoate din timp, printr-un proces dificil, epuizant, care ne împinge către limite; răbdarea ne mută în veșnicie, ne duce în apropierea lui Dumnezeu, aduce harul în inimă. În…
10:48, miercuri, 13 iulie, 2016 | Continuarea
Un om liber
Despre Avva Ioan cel Pitic se spunea că ține tot Sketisul la degetul mic cu smerenia lui. Există însă o apoftegmă, o scurtă povestire, care ne dă un exemplu concret despre cum funcționa și cum se manifesta, la modul practic, smerenia Bătrânului. Avva Ioan era un om înțelept și cu mult discernământ, de aceea era…
3:09, joi, 7 iulie, 2016 | Continuarea
Pocăința este medicamentul care vindecă rănile acumulate în timp
Creștinismul cumințeniei fade și al soluțiilor precaute nu este cel pe care l-au practicat Părinții deșertului, aceste figuri eroice și profund originale din primele veacuri. Despre Avva Ioan cel Pitic ni se povestește că a fost rugat de călugări să meargă la o tânără, Paisia, care iubise oarecând monahii și după moartea părinților i-a găzduit…
10:38, miercuri, 22 iunie, 2016 | Continuarea
Alexander Schmemann – întâlnirea cu sinele
Cultura ultimilor o sută de ani este marcată puternic de curiozitate. Ea își întinde antenele în zone din cele mai diferite: de la mecanismele interne de funcționare a lumii și până la viața intimă a personalităților publice, iar uneori merge și mai departe. Literatura biografică, memorialistică și diaristică este printre genurile cele mai citite. Se…
9:24, miercuri, 1 iunie, 2016 | Continuarea
Ca un năvod aruncat peste lume
Imaginea pe care o avem despre Părinții pustiei se poate să nu fie mereu cea mai acurată. În mod cu totul inexplicabil, este posibil să trăim cu impresia că deșertul egiptean din secolul IV a fost adăpostul pentru oamenii dintre cei mai ursuzi și necomunicativi. Lectura atentă a Patericului egiptean ne dovedește cu multă ușurință…
8:51, miercuri, 18 mai, 2016 | Continuarea
Nimic nu are o putere mai mare de a smulge pe cineva din ghearele deznădejdii
Soră dragă, dacă la Judecata de Apoi vei avea probleme cu acest păcat pe care l-ai mărturisit și l-ai plâns atâta, eu îl voi lua asupra mea.” Sunt cuvintele părintelui Dometie Manolache, unul dintre marii duhovnici români ai secolului XX, care a trăit cu multă discreție și care, și după moarte, rămâne învăluit pe mai…
1:20, miercuri, 20 aprilie, 2016 | Continuarea
Dumnezeu, ca un vânt lin
Între marile lecții pe care Părinții Patericului le oferă adesea se regăsesc mai cu seamă discreția și delicatețea; lipsa de ostentație în pocăință și în căutarea, uneori plină de încordare, a lui Dumnezeu. Întâlnirea cu Domnul cerului și al pământului se petrece, cel mai adesea, în atmosfera descrisă cel mai bine într‑un pasaj din Vechiul…
4:05, miercuri, 13 aprilie, 2016 | Continuarea
Smerenia și teama de Dumnezeu întrec toate virtuțile
Smerenia este „o virtute atât de prețuită în lumea noastră tocmai pentru că îți ușurează viața”. Sunt cuvintele pe care Orhan Pamuk le pune în gura bătrânului Osman, un miniaturist din secolul al XVI-lea. Este una dintre cele mai scurte și mai surprinzătoare definiții piezișe ale smereniei, care nu vine să îți spună ce este,…
5:20, miercuri, 6 aprilie, 2016 | Continuarea

