Boala noastră e pururea de a ne trăi trecutul
18:37, luni, 16 februarie, 2015 | Cuvinte-cheie: a darui, a iubi, Constantin Necula, dumnezeu, finalitate, mesajul crestin, prezent, sfaturi duhovnicești
Vedeţi, trebuie să înţelegem că a iubi, a dărui sunt verbe care se conjugă dumnezeieşte – totdeauna la timpul prezent. Iubesc şi dăruiesc. În raport cu aceste verbe, nu există trecut şi nici viitor. Boala noastră e pururea de a ne trăi trecutul.
Noi… perioada aceea de aur a Bisericii… Am mai avut noi o epocă de aur şi de acolo ni se trag mai toate. Neatenţia în a zidi eshatologic, în viziunea mântuirii, toate dăruirile şi toate iubirile noastre, asta este ceea ce fisurează, de fapt, mesajul nostru creştin, anulând finalitatea noastră creştină şi, nu în ultimul rând, ştergându-ne de pe lista de pomeniri pozitive în Împărăţia lui Dumnezeu.
În Iisus Hristos, la prezent se conjugă toate şi dintr-aceea că niciodată Hristos nu stă în trecut şi nu stă numai în viitor, ci stă într-un prezent continuu, care umple istoria de la un capăt la celălalt – dacă la celălalt capăt ar exista un capăt -, dovedind prin aceasta tuturor că actul iubirii şi actul dăruirii nu sunt acte segmenţiale.
Din Preot Conf. Dr. Constantin Necula, Creștinism de vacanță, Editura Agnos, Sibiu, 2011, p. 14-15