Călăuziți de dragostea Preasfintei Treimi – în pelerinaj spre mănăstirea Rudi

„În ziua Cincizecimii, erau toţi împreună în acelaşi loc. Deodată a venit din cer un sunet ca vîjîitul unui vînt puternic, şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Nişte limbi ca de foc au fost văzute împărţindu-se printre ei, şi s-au aşezat cîte una pe fiecare din ei. Şi toţi s-au umplut de Duh Sfînt, şi au început să vorbească în alte limbi, după cum le da Duhul să vorbească.”(Fapte 2:1-4)

Duminică, 23 iunie 2013, Biserica Ortodoxă a sărbătorit Duminica Cincizecimii – eveniment care a avut loc la cincizeci de zile după Paști și în cadrul căruia prăznuim pogorîrea Sfîntului Duh peste Sfinții Ucenici și Apostoli ai Domnului și întemeierea Bisericii Creștine.

De dimineață, pragul bisericii „Sf. Nicolae” din orașul Dondușeni, a fost călcat de zeci de enoriași în ochii cărora licarea credință și pe chipul cărora se putea citi smerenia. Creștinii veneau în Casa Domnului pentru a aprinde o lumînare pentru mîntuirea sufletului, pentru a se ruga și a-I mulțumi Părintelui Ceresc și, neapărat, pentru a participa la evenimentul care urma să înceapă curînd. În raionul Dondușeni, din inițiatitva blagocinului Veaceaslav Matiescu, cu binecuvîntarea Prea Sfințitului Nicodim, Episcop de Edineț și Briceni, cîțiva ani la rînd, în această zi luminată, enoriașii pornesc pe jos în Drumul Crucii spre Mănăstirea “Sf. Treime” din satul Rudi. Și anul acesta, cu  ajutorul Preasfintei Treimi, am reușit să facem  încă un pas spre a dobîndi Împărăția Cerurilor.

După Sfînta Liturghie, s-a săvîrșit un Tedeum de sănătate la care s-au alăturat și creștinii din s.Tîrnova, împreună cu preotul Nicolae Negrescu. Nerăbdarea creștea văzînd cu ochii. Iar biserica se înfierbînta tot mai tare și mai tare, nu atît de la soarele dogorîtor de afară, cît de la rugăciunile și emoțiile de așteptare ale oamenilor.

Aproape de orele treisprezece am pornit la drum. Traseul a fost unul obișnuit: or. Dondușeni – s. Plop – s. Horodiște – s. Crișcăuți – măn. Rudi. Deși drumul era greu, iar soarele reușea să ne zădărască pe toți odată, ramîneam fericiți. Creștinii care se alăturau mulțimii în fiecare sat, ne bucurau ochii și sufletul. Astfel coloana devenea din ce în ce mai mare, rugăciunea din ce în ce mai puternică, iar satisfacția duhovnicească ne umplea inimile din ce în ce mai mult. O deosebită atitudine față de acest eveniment au manifestat enoriașii din s. Crișcăuți. Ei s-au dovedit a fi cei care păstrează vie flacăra demnității naționale și, în semn de dragoste, bunătate și omenie, ne-au întîmpinat cu pîine și cu sare. Nu au lipsit nici duioasele cîntări bisericești.

Alături de ei merită laude creștinii din satele Tîrnova, Plop, Brăicău, Corbu, Horodiște, Teleșeuca, Crișcăuți și or. Edineț, în frunte cu preoții lor: Nicolae Negrescu, Oleg Străinu, Stanislav Rotaru, Mihail Lisnic, Dorimedont Rotaru, Gheorghe Gavriliță, Vasilie Albot, Petru Moșneguțu, care cu multă dăruire au participat la acest sacru Drum al Crucii.

Eram mulți și cu toții fericiți. Eram și obosiți, dar oboseala nu mai avea valoare.

Mergeam pas cu pas după preoții care pentru a ne alina oboseala ne încurajau cu cte o vorbă de suflet și un zîmbet cald. Deveneam o familie.

Cu timpul am cîștigat și lupta cu soarele, care încetul cu încetul ceda și își ascundea pe rînd rază după rază. Pe drum mai spuneam în gînd cîte o rugăciune, ascultînd scîrțîitul șlapilor, și mai schimbam din cînd în cînd cîte o vorbă.

Seara, ce se așternea primprejur, ne-a furat  parcă și din oboseală. Nu știam cîți kilometri mai rămîneau de mers, dar știam că dacă se înserează, suntem aproape. Și nu am dat greș. Curînd în față ni s-au deschis porțile mănăstirii și parcă și natura ne-a urat “Bun venit!”. Povestea deveni realitate. Nopatea îi dărui mănăstirii un farmec aparte, iar ospitalitatea măicuțelor ne-a făcut și mai fericiți. Ne-am simțit cu adevărat așteptați și bineveniți în cetatea Domnului.

Doina Heiu

Sursa: http://www.eparhia-edinet.md/