Pentru copiii săraci dintr-un capăt al Dobrogei, Moşul chiar există, în carne şi oase. Cei mici ştiu cu siguranţă unde stă el: nu la Polul Nord, ci la Mănăstirea Dervent de lângă Ostrov. De acolo, la fiecare sărbătoare, călugării – însoţiţi de alţi oameni generoşi – pleacă în periplu prin satele din jur, vizitând familiile nevoiaşe cu mulţi copii. Personajul principal este Moşul, în pielea căruia intră părintele Timotei, în vârstă de 77 ani, un monah venit de peste Dunăre, din Călăraşi, să vieţuiască la Dervent.

„N-a fost nevoie să-l costumăm prea mult pe fratele Timotei“, zâmbeşte stareţul Andrei Tudor. Călugărul vârstnic are oricum plete colilii, barba lungă şi dalbă ca neaua, privirea blajină şi vorba sfătoasă. Îmbrăcat cu o haină albastră tivită cu alb, având pe cap potcapul de aceeaşi culoare, părintele Timotei şi-a luat toiagul noduros, mai mare decât el, şi a purces la drum. A împărţit daruri şi cele trebuincioase oamenilor care trăiesc în cocioabe, departe de civilizaţie.

„Noi mergem des la ei, cu daruri. Pentru ei e sărbătoare de câte ori ne ducem. Dar tot copiii ne-au determinat să facem ceva deosebit de Sărbători. Costumam un călugăr în Moş Nicolae, dar am omis un detaliu important. Un năzdrăvan mic a observat cu voce tare: «Dacă ăsta e Moşul, de ce nu are cruce?». Şi avea dreptate! Sfântul Nicolae a fost slujitor al Domnului. Aşa că anul acesta, Moşul a purtat la piept crucea Sfântului Andrei, la vedere“, mărturiseşte stareţul Andrei de la Mănăstirea Dervent din judeţul Constanţa.

Adu-i aminte că e om“

Pentru copiii şi pentru suita Moşului, emoţia a fost la fel de mare. Ajutoarele Moşului au fost familii care obişnuiesc să dăruiască din preaplinul lor. O fetiţă desculţă a fost aşa bucuroasă că a primit, printre altele, o pereche de şosetuţe, încât a lăsat restul deoparte şi a mers la fiecare arătând ce a primit ea. „N-am mai văzut atâta bucurie la un copil. Dac-ar fi să dăm socoteală câţi bani dăm în exces pe haine, parfumuri şi alte lucruri, am vedea că sunt bani aruncaţi în vânt. Nu mai bine îi dăm spre folosul unui nevoiaş, pentru care bănuţul acela are atâta preţ?“, arată stareţul Andrei.

627x0