Header image

Când soțul nu vrea să postească…

13:44, miercuri, 30 martie, 2022 | Cuvinte-cheie: , ,

Toate acestea sunt cerute de Dumnezeu în mod insistent? Nu! Avantajul postului e al nostru, nu al lui Dumnezeu. Nu aş putea vreodată să vorbesc despre post fără să amintesc că ursul posteşte şi el 3-4 luni şi tot urs rămâne, şi şarpele mănâncă numai pământ toată iarna şi primăvara rămâne tot şarpe, şi tot ne înveninează, şi nu şi-a schimbat firea.

Dacă, urmare a postului, vom afla firea noastră schimbată în noaptea Învierii, înseamnă că am postit cu folos. La începutul postului noi ne urăm unul altuia post cu folos: îţi doresc post cu folos. Asta înseamnă că există şi post fără folos. Şi nu trebuie să amintim prea mult de ce şi cum un post ar putea fi fără folos.

Se plâng nevestele că nu-i pot convinge pe soţii lor să postească. De când s-au mai editat însă cărţi cu mâncăruri de post, sunt mai multe neveste care vin şi spun că este a patra săptămână din postul acesta și soţul încă nu s-a prins că posteşte. A făcut o aşa diversitate de mâncăruri, încât el nu a sesizat*. Pentru că dacă îi faci numai ciorbă de fasole şi cartofi prăjiţi, după aceea mâine ciorbă de cartofi şi varză călită şi gata, atunci, fiind o fire slabă, fără voinţă, sigur că soţul, pe care l-ai luat de acolo sau de dincolo, eventual de la discotecă, sigur că nu vrea să postească, nu înţelege; eventual face şi scandal, cum bine ştiţi.

În schimb, copiii vor să postească, dar părinţii îi opresc să postească, pentru că postul nu este înţeles de către ei înşişi, pentru ca să-l transmită şi copiilor. Copiii ar dori, dar părinţilor li se bagă în cap de către unul şi altul că copiii au nevoie de proteine şi de altele ca să poată să înveţe. Ei, dar iată că le dăm proteină destul de multă şi copiii tot nu învaţă. Tot nu au putere, pentru că sunt zdrobiţi în alte direcţii. Bătrânii obişnuiau să ia vasele de dulce şi să le spele şi să le urce în pod şi le coborau pe celelalte. Iar la sfârşitul postului făceau operaţia inversă. Sigur că era o exagerare, dar explicaţia e una singură: respectul pentru post. Noi nu e nevoie să facem aşa acum, dar să înţelegem de ce făceau ei aşa şi, înţelegând, să profităm de ce ne-a dat Dumnezeu cu tehnica modernă, şi să ţinem postul.

(Părintele Nicolae Tănase, De la prietenie la iubire – Căsătoria, taina iubirii creștine, Editura Agaton, p. 183-184)

*Postul nu este doar despre abținerea de la anumite alimente, dar acesta este primul pas. Articolul de față dezbate doar acest aspect, nu toate. Părintele nu dă aceste sfaturi cu scopul de a învăța femeile „să-și păcălească” bărbații cu mâncare de post, deși ei nu vor să postească. Nici pentru „a-i slugări”. Ci pentru a-i convinge (pentru că atunci când iubești pe cineva, ți-ai dori să guste și el din „bunătățile” din care ai gustat tu), în sensul a de le arăta că se poate ține post fără să te simți „chinuit” că nu poți mânca decât fasole și cartofi. De a le arăta că nu e chiar așa de greu să postești, dacă vrei. Mai ales pentru cei care sunt la început, poate fi de folos să le arăți că și mâncarea de post poate fi gustoasă și atrăgătoare. Și dacă „dau de gust”, cu timpul vor învăța și ce înseamnă nevoință și postul adevărat, nu doar de alimente… Toate se fac treptat. Bineînțeles, dincolo de osteneala de a-i găti mâncare gustoasă, ideal este să te rogi mult pentru el, pentru a se schimba cu adevărat și a-i fi de folos postul. Dacă merge, slavă Domnului. Dacă nu merge, nu insiști, dar te rogi în continuare, lăsând rezultatul în grija Domnului. (n. r.)

Sursa: https://www.librariaortodoxia.ro/blog/

Contact Form Powered By : XYZScripts.com