Ce înseamnă a birui lumea? Predica Sf. Teofan în ziua de joi a săptămânii fiului risipitor

Joi [I In. 4,20; 5,21; Mc. 15,1-15].

„Aceasta este biruinţa care a biruit lumea, credinţa noastră”, credinţa creştină. Ce înseamnă a birui lumea?

Nicidecum a-i căsăpi pe toţi cei ce iubesc această lume şi a nimici tot ceea ce ţine de iubirea de această lume, ci, trăind printre cei ce iubesc această lume şi având de-a face cu obiceiurile lor, să trăieşti şi să fiinţezi în chip străin de toţi şi de toate, îndată ce te-ai lepădat de lume şi de toate cele  lumeşti, prin asta ai biruit lumea.

Dar cine te învaţă să te lepezi de lume şi cine îţi dă putere să faci asta? Credinţa noastră. Ea îţi arată cât de vătămătoare sunt amăgirile acestei lumi şi face să se nască în tine dorinţa de a le slobozi din lanţurile lor . Pe urmă, când omul se hotărăşte să rupă aceste legături, se pocăieşte şi se apropie de tainele înnoirii – de Botez sau de Pocăinţă -, ea îi dă să simtă în chip tainic dulceaţa vieţii nelumeşti, dulceaţă cu care nu se pot măsura toate desfătările lumii.

Ca atare, în inimă se sălăşluieşte desprinderea de toate cele lumeşti, care este tocmai biruinţa asupra lumii; dar prin aceeaşi lucrare tainică în urma căreia se naşte desprinderea de lume este dăruită omului şi puterea de a petrece neclintit în această desprindere şi înstrăinare de lume; iar aceasta este biruinţa cea hotărâtoare şi statornică.

Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, Traducere de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Ediția a III-a, București: Editura Sofia, 2015