Cel ce-şi păzeşte limba îşi fereşte de întristări sufletul său

Întru această zi, învăţătură despre înfrânarea limbii

Dacă vreţi să trăiţi bine în viaţa aceasta, opriţi-vă gura de la deşarta grăire.

Fericit este omul acela, care nu greşeşte cu limba sa.

Pentru că cel ce urăşte vorba multă, împuţinează răutatea. Şi cele bune se varsă, de la Domnul, prin gura cea tăcută.

Omul înţelept iubeşte tăcerea. Că, tăcând cinsteşte pe Dumnezeu.

Drept aceea, să lepădaţi din gura voastră vicleşugul şi să depărtaţi de la voi cuvintele cele nedrepte. Că, răspunzând cu judecată, vă veţi ruşina.

Pentru că cel ce-şi păzeşte limba îşi fereşte de întristări sufletul său. Pentru că viaţa şi moartea în puterea limbii stau. Că aceasta ne învaţă pe noi Iacov, fratele Domnului, zicând: „Orice om să fie grabnic la ascultare, zăbavnic la vorbire.

Dacă nu greşeşte cineva prin cuvânt, acela este bărbat desăvârşit, în stare să-şi înfrâneze şi trupul.”(Iacov 1,19; 3,2). Iar Domnul a zis: „Vă spun că, pentru orice cuvânt deşert, pe care-l vor rosti oamenii, vor da socoteală în ziua judecăţii. Că din cuvintele tale vei fi osândit.” (Matei 12,36).

https://www.ortodoxism.ro/