Condiţia ca să te mântuieşti, este să ştii să jertfeşti

Condiţia ca să te mântuieşti, respectiv ca să luminezi, este să ştii să jertfeşti. Mântuitorul Iisus Hristos a făcut atât de multe minuni, a vindecat, a înviat morţi, dar nu a mântuit neamul omenesc doar prin acestea, care sunt însemnate cu dreptatea. S-a schimbat la faţă, s-au făcut atâtea minuni, dar nu a mântuit neamul omenesc. Prin cele săvârşite până la Jertfa supremă a atins doar un unghi de 180°.

Numai atunci când S-a răstignit pe Cruce, abia atunci şi-a încheiat activitatea la 360°, adică atunci când S-a răstignit, S-a jertfit. Chiar Sfântul Apostol Petru, la schimbarea la faţă I-a zis: „Doamne, ce bine este să fim aici, să facem trei colibe…”. Pentru că cerul parcă era una cu pământul. „Bine Petre! Este bine, dar ce facem cu Jertfa de pe Cruce, de pe Golgota. Eu numai pentru asta am venit şi acela este scopul Meu, să Mă jertfesc”.

Deci, concepţia despre mântuirea creştină este Jertfa. La mine vin foarte multe persoane să-mi spună: „Părinte, a murit fără lumânare”. Vreau să vă spun că lumânarea nici nu acuză, dar nici nu uşurează. Lumânarea este tocmai ideea de jertfă: arde un fitil, un ulei, sau ceara.

Deci condiţia ca să luminezi, este să jertfeşti, să te jertfeşti. Aceasta este semnificaţia lumânării, sau a candelei, adică dorinţa noastră de a jertfi, iar dacă nu ştim să jertfim stăm pe loc. Nu „a zice”, ci „a mişca” înseamnă „a ajunge”. Acestea sunt concepţii creştine. Repet: numai în Biserică este salvarea. Aşadar, îndividualitatea, vă daţi seama că, este o mare pierdere, iar prin ea te-ai izolat de Creator, adică devii margine şi marginile sunt ale diavolilor, cum zic Sfinţii.

Arhim. Arsenie Papacioc, Cuvânt despre bucuria duhovnicească, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2003