Cu nici un chip nu te voi părăsi…, nu te voi lăsa!
11:01, sâmbătă, 24 ianuarie, 2015 | Cuvinte-cheie: ajutorul Lui Dumnezeu, cutremur, moarte, povestire, salvare, tata
In 1988 un cutremur de 8,2 grade a redus Armenia la ruine, omorând peste 30.000 de oameni în mai puţin de 4 minute. In mijlocul acestei devastări uriaşe şi a haosului creat, un soţ şi-a lăsat soţia acasă, casa lor fiind încă în picioare şi a alergat la şcoala, unde ar fi trebuit să fie fiul său, dar… a descoperit clădirea şcolii în totalitate la pământ…
După trauma primului şoc, şi-a amintit promisiunea pe care i-o facuse cândva fiului lui… ,,nu contează ce se întâmplă, am să îţi vin în ajutor, oricând, oriunde!” … Lacrimile începură să-i curgă şiroaie pe obraji… Îngrozit, se uită la grămada de cărămizi şi moloz ce fusese cândva şcoala fiului lui… Peisajul părea absolut fără nici o speranţă, dar promisiunea făcută fiului său îl convinse că trebuie să încerce ceva, orice…
La început s-a concentrat să-si amintească cam unde ar fi clasa fiului său, acolo unde îl ducea în fiecare dimineaţă. Şi-a amintit că este undeva într-un colţ în partea dreaptă a clădirii, aşa că alergă acolo şi începu să tragă cu mâinile de cărămizi şi de moloz. În timp ce săpa şi scotocea printre ruine, alţi părinţi îndureraţi au venit şi au început să strige şi să plângă …,,fiul meu”, sau ,,fiica mea”…Alţi părinţi au încercat să-l scoată de acolo cu vorbe bune…,,este prea târziu”…,,toţi sunt morţi, nu are nici un rost”…,,du-te, omule, acasă”…,,trebuie să înţelegi, asta-i realitatea, şi nu putem face nimic”, ,,o să-ţi faci numai rău, nu se mai poate face nimic”… Pentru toţi părinţii însă, a avut un singur răspuns…
,,Aveţi de gând să mă ajutaţi, sau nu?!”… şi a continuat să caute mai departe printre dărâmături, bucăţică cu bucăţică. Şeful departamentului de pompieri veni şi el să-l scoată de acolo dintre dărâmături, pe motiv că o să fie explozii şi foc şi nu este indicat să umble singur printre resturile de clădire. ,,Du-te acasă, o să avem noi grijă să facem tot ce se poate face!”. La care, iubitorul tată răspundea exact ca înainte… ,,Aveţi de gând să mă ajutaţi, sau nu?!”
Poliţia şi-a facut şi ea treaba şi i-au spus că este prea distrus şi că pune viaţa altora în pericol şi să se ducă acasă…, la care din nou a răspuns în acelaşi mod: ,,Aveţi de gând să mă ajutaţi, sau nu?!” Dar nimeni nu se gândea să îl ajute. Curajos, însă, continua să caute printre molozuri, pentru că îşi spunea că trebuie să ştie pentru el însuşi…,,ce s-a întâmplat cu băiatul lui, dacă este viu sau mort.”
A lucrat singur 8 ore, apoi 12 ore… apoi 24 ore…şi a ajuns la 36 ore… şi încă a continuat …După a 38-a oră a tras de un bloc mai mare şi a auzit vocea fiului său…A strigat atunci cu toată puterea ce i-a mai rămas: ,,Armand”…şi a auzit răspunsul venind înapoi… ,,Tati?! Sunt eu, tati. Le-am spus la ceilalţi copii să nu fie îngrijoraţi. Le-am spus că dacă tu eşti în viaţă, tu ai să mă salvezi şi dacă tu mă salvezi pe mine şi ei o sa fie salvaţi, că tu mi-ai promis mie că orice s-ar întâmpla, tu o să mă cauţi şi o să îmi vii în ajutor, oricând şi oriunde…şi eu nu am uitat, şi tu ai venit, tati… tu ai venit !!!”
,,Cum este acolo unde eşti tu?” a mai întrebat tatăl îngrijorat?. ,,Suntem 14 aici din 33 câţi eram, tati. Ne este foame şi sete şi ne este tare frică şi…suntem aşa de fericiţi că ne-ai găsit…Când a căzut şcoala a rămas un colţ ca un triunghi, unde ne-am refugiat.” ,,Vino, băiatul meu!”…i-a mai zis tatăl. ,,Nu, tati…, lasă să iasă ceilalţi copii prima dată, că eu ştiu că tu mă scoţi pe mine la urmă, aşa cum mi-ai promis…orice s-ar întâmpla…şi oricând am nevoie de ajutor!”
***
M- am gândit că această poveste adevărată este atât de potrivită pentru noi. Dumnezeu ne-a iubit atât de mult, că L-a trimis pe Fiul Său să vină în chip de om, pe pământul nostru plin de păcat, ca să ne aducă salvarea. Din dragoste pentru noi, Domnul Iisus a venit în lumea noastră urâtă…şi acum ne caută printre murdăriile şi dărâmăturile acestui Babilon modern… Ne caută, pentru că ne iubeşte şi ne-a promis …,,cu nici un chip nu te voi părăsi…, nu te voi lăsa!” Tot ce mai trebuie să faci este să-L strigi, să te audă unde eşti, ca să te poată scoate afară… Strigă-l astăzi… şi strigă-L ori de câte ori eşti în nevoie… El îţi va răspunde.
sursa peginduri.com