Cum să ajungem la smerenie şi pocăinţă?

– Cum să ajungem la smerenie şi pocăinţă?

– Cum să ne angajăm pe calea smereniei şi a pocă­inţei? Este dificil să vorbeşti despre asta în mod vala­bil pentru fiecare. Cred însă că iniţiativa îi revine lui Dumnezeu. Mă gîndesc la Sfîntul Pavel pe drumul Damascului. Cunoaşteţi istorisirea: mergea la Damasc pentru a persecuta pe creştinii de acolo şi are această experienţă a întîlnirii nemaipomenite, uluitoare cu Iisus Hristos.

Hristos Şi-a început predica cu îndemnul la pocă­inţă şi convertire.

Cred că în existenţa fiecărui om intervine un ase­menea moment, un drum al Damascului, care are o chemare a lui Dumnezeu de a-L urma. Această che­mare poate să fie un îndemn pozitiv de a-L urma pe Dumnezeu, dar poate fi şi sub forma unei nenorociri, a unei boli, a unei drame din viaţa noastră, care ne pune în faţa unei alegeri decisive şi ultime. Problema este cum să continuăm. Există în viaţa spirituală un fel de lege: la început, omul primeşte harul, dar în mod inevitabil îl pierde, fiindcă în momentul în care primeşte harul nu este pregătit să-l păstreze. Altfel spus, Dumnezeu vine în întîmpinarea noastră chiar cînd sîntem adînciţi în păcat. Altfel, nu sîntem capa­bili să continuăm viaţa în Hristos.

Părintele Symeon de la Essex

Din Celălalt Noica – Mărturii ale monahului Rafail Noica însoțite de cîteva cuvinte de folos ale Părintelui Symeon, 2004, p. 145