Despre prietenie

Prietenia este iubirea sufletului sănătos față de un alt suflet sănătos.

Prietenia este sfântă, curată, nevinovată, fidelă, neschimbătoare, sinceră, temerară, adevărată, veșnică. Prietenia este o virtute, pentru că își are sălașul în ethos și în buna educație a sufletului sănătos; căci nu se unește decât cu virtutea și este iubitoare de virtute, îmbățtișand-o și rămânând cu ea în veci. Prietenia, ca virtute, se lasă atrasă de ceea ce-i este asemenea și își află odihna în virtuțile care se înrudesc.

Prietenia este legătura dintre suflete asemănătoare. Este o pătimire a sufletului dreptcugetător, care se leagă printr-o iubire puternică de cei care-i sunt dragi, unind prin dorință, într-o singură realitate, sufletele care prin firea lor au tendința să fie despărțite. Prietenia are un ethos statornic, ce nu face concesii. Prietenia este un anume fel de plăcere morală care îndulcește sufletul. Prietenia îndură orice, prin compasiune și solidaritate. Aristotel a spus:„Prietenia este un suflet care locuiește în două trupuri“.

Prietenia este mai puternică decât iubirea născută din înrudire, fiindcă iubirea din înrudire este rodul necesității, pe când prietenia aparține liberei alegeri. Prietenia impune evlavia față de cele pe care prietenii le consideră a fi sfinte, curație în modul de viețuire, integritate în ceea ce privește deprinderile morale, fidelitate în caracter, statornicie în decizii, sinceritate în cuvinte, îndrăzneală în susținerea a ceea ce este corect și folositor și în a spune adevărul. Prietenia este susținătoarea pe pământ a bunăstării și fericirii a doi oameni buni, pentru că prietenia nu poate să se nască prin firea ei decât între oameni buni. Platon spune:

„Prietenia este armonia în cuget, cât privește rele bune și drepte, alegerea aceluiași mod de viață, a aceluiași fel de gândire în ceea ce privește opțiunile [de viață] și faptele, unirea în cuget în ceea ce privește împreunăviețuirea în respect, părtășia atât la bine, cât și la rău“.

Exista trei feluri de prietenie: în acord cu virtutea, din interes și din obișnuință, dar cea mai bună este cea în acord cu virtutea; pentru că cea mai statornică iubire este cea întemeiată pe virtute.

 (din: Sfântul Nectarie din Eghina, “Cunoaște-te pe tine însuți sau Despre virtute“, Editura Sophia, 2012, p. 328-330)