Dumnezeu respectă libertatea diavolilor

Cînd, după cîteva zile, l-am vizitat din nou, Bătrînul a mers și mai departe, zicîndu-mi:

– Diavolul este o personalitate, de aceea Dmnezeu îi respect libertatea.

Așa ceva nu-mi închipuisem. Că Domnul respectă libertatea îngerilor, care nu păcătuiesc, a oamenilor, care păcătuiesc și se pocăiesc, mi se părea ușor de înțeles, dar că respectă libertatea demonilor, care păcătuiesc și nu se pocăiesc, așa ceva era de neînțeles pentru mine. Pînă unde respectă iubirea lui Dumnezeu libertatea creaturilor Sale raționale? Oare nu există nici o limită? Păi, atunci, cum se mai produce intervențiaa tainică a iubirii lui Dumnezeu? Taină… Și, pentru că este taină, e mai bine să accept, pur și simplu, decît să mă ostenesc în cercetări zadarnice și curioase a felului în care se petrece. Îmi ajunge să știu că se petrece din iubire.

Părintele Porfirie, Antologie de sfaturi și îndrumări, Editura Bunavestire, Bacău, pag. 132