Frica de gânduri și cum scăpăm de ele. Avva Varsanufie

Sfaturi din Filocalie

Când îmi vine un gând viclean, inima mi se mişcă şi sare speriată îndată ce-mi dau seama de el. Căci îi e teamă, din pricina slăbiciunii, să nu fie luată în stăpânire de el. Dar făcând aceasta, simt multă greutate şi chin în suflet. Binevoiește, Părinte, şi-mi spune ce trebuie să fac sub năvala acestui gând viclean? Cum să-l alung?

R ă s p u n s: Mişcarea aceasta stă în a nu te lăsa convins de gândul viclean şi în a nu te învoi cu el, ci în a alerga la Dumnezeu fără să te tulburi. Deci să nu spui: „Mi-e teamă, ca să nu fiu prins de el”.

Se înţelege aceasta din pilda următoare: Dacă cineva îl duce pe oarecare la judecătorie pentru vreun lucru şi cel pârât ştie că nu poate răspunde, suportă urmările. Dar dacă are un apărător puternic, se duce cu îndrăzneală, având încredere în el. Şi iarăşi dacă se întâmplă cuiva vreodată să cadă pe un drum în mâinile unui tâlhar, de i se poate împotrivi, luptându-se cu el, nu-l lasă să-i ia nimic şi totul s-a sfârșit cu bine. Iar dacă îi ia ceva, îi ajunge să cunoască pe tâlhar şi locul unde s-a întâmplat aceasta şi aleargă la judecător şi acesta îi face dreptate. Căci acesta nu-l ajută numai să-şi recapete cele ce i s-au luat, ci îl şi pedepseşte pe tâlhar.

Deci dacă intră gândul, nu te tulbura, ci află ce voiește să-ţi facă şi lucrează împotriva lui fără tulburare, chemându-L pe Domnul. Căci nu în intrarea tâlharului în casă stă răul, ci jefuirea celor din casă. Iar dacă iese cu necinste, slava este a stăpânului casei, iar necinstea a celui ce a ieşit fără să ia nimic.

Când vine Domnul în pământul Iudeii, adică în inima omului, El scoate dracii. Strigă prin urmare către El ca Macedonenii către Pavel: „Treci prin Macedonia, ajută-ne!”(Fapte 16, 9); şi ca ucenicii Lui: ,,Stăpâne, mîntuieşte-ne că pierim” (Lc. 8, 24, Mt. 8, 25). Şi El se va scula şi va certa vânturile cele gândite şi ele se vor linişti. Că a Lui este puterea şi slava în veci. Amin.

Î n t r e b a r e: Fiindcă ai spus că mişcarea inimii stă în a nu te lăsa convins de gândul celui viclean, ci a alerga la Dumnezeu fără tulburare, te rog mai lămureşte-mă încă despre înţelesul acestei mişcări.

R ă s p u n s: Când cineva e dus de un altul la judecător şi însuşi cel dus la judecător merge la el, are loc mişcarea
de bunăvoie spre judecător al celui dus cu pâra la el. Căci se spune că pentru că a fost pârât la judecător, s-a mişcat
să meargă la el. Şi continuând cearta între ei, cel ce s-a mişcat nu dă socoteală celuilalt cât timp durează judecata.
Căci tocmai judecata va lămuri cearta dintre ei. Aceasta se spune prin cuvântul: ,,Şi tu vei păzi călcâiul lui” (Fac.
3, 15). Călcâiul înseamnă sfârșitul. Întărească-se deci inima ta prin rugăciunile sfinţilor. Amin.

Sursa: https://www.atitudini.com/