Educație alimentară – Greșeli de alimentație frecvente (II)

Pentru cei mai mulți dintre oameni, mâncarea și toate activitățile aferente ei – cumpărarea/producerea alimentelor, pregătirea, servirea mesei – necesită foarte mult efort, atât financiar, cât și fizic (mersul la piață, gătitul în sine), dar și mental (oare care gospodină nu are în gând întrebarea „Ce să gătesc diseară? ” aproape tot timpul zilei?). Când vine vorba de mâncare, în mod obișnuit, ne străduim ca aceasta să îndeplinească 3 criterii:

ÎN PRIMUL RÂND, să fie cât se poate de gustoasă, apoi să fie, pe cât se poate, proaspătă și arătoasă, dar cât mai ieftină.

Valoarea nutritivă a unei mâncări rămâne undeva pe ultimul plan, de multe ori – câți se gândesc, atunci când cumpără ceva de mâncare, dacă acel ceva este măcar cât de cât hrãnitor pentru trup?

Sigur, acum poate veți gândi – ei, noi suntem creștini, de ce să ne preocupăm de cele ale trupului? Absolut de acord, oare vă puteți imagina un sfânt mâncând hamburger?

Dincolo de glume, dacă suntem puțin mai atenți, vom putea vedea că ceea ce este cel mai hrănitor este și cel mai ieftin, mai simplu și mai rapid de gătit, trebuie doar să ne formăm un pic alte deprinderi de a găti și să fim mai organizați (de exemplu, întocmirea unui meniu săptămânal ne poate scuti de foarte multe bătăi de cap si de cheltuieli suplimentare).

Vă propun deci să inversăm această piramidă, și să căutăm ca mâncarea noastră să fie în primul rând hrănitoare, chiar dacă în cantitate mai mică, și nu moleșitoare pentru trup, pentru ca acesta, simțindu-se ușor, să poată să își îndrepte puterile spre cele cerești, și să nu fie atât de împovărat de grija aceasta a mâncării. Cu alte cuvinte, așa cum spunea Sfântul Paisie Aghioritul, să ne simplificăm viața!

Voi continua lista începută în articolul trecut, cu greșeli de alimentație pe care le facem fără să știm:

6. Combinații alimentare greșite
Cum de multe ori mâncăm doar pentru plăcerea gustului, tindem să facem, atunci când gătim, combinații alimentare GUSTOASE, dar complet NESĂNĂTOASE. De exemplu, stiați că orezul cu pește sau cartofii cu carne sunt niste mâncăruri absolut nesănătoase, din care organismul nu primește substanțe hrănitoare, căci nu le poarte digera?
Explicația este că, pentru a digera un aliment cu conținut mare de amidon (cartofi, pâine, orez, făină, paste făinoase) stomacul ajustează sucul gastric, făcându-l mai alcalin, în timp ce pentru a digera proteine(carne, ouă, lactate), stomacul are nevoie de suc gastric acid. Iar, dacă ne mai aducem aminte ceva de la lecțiile de chimie, acid+alcalin se neutralizează. Mâncarea astfel combinată stagnează, deci, în stomac, fără a putea fi digerată, apoi intră intr-o stare de putrefacție și este evacuată. Deci, practic, mâncarea putrezește, aducându-ne doar o stare de greutate și moleșeală (pe care greșit o considerăm sațietate) și îmbolnăvindu-ne.

Care sunt atunci combinațiile sănătoase de alimente? Aflăm de la dr. Gheorghe Mencinicopschi:
Leguminoasele (fasole, soia, năut, mazăre, linte) sunt complementare cu amidonoasele (făină, pâine, orez, paste făinoase, cartofi, porumb), împreună crescându-le valoarea biologică a proteinelor.
Legumele bogate în săruri minerale, vitamine şi antioxidanţi (fasole teci, salată, varză, morcov, ceapă, usturoi, pătrunjel, ţelină, etc.) se asociază bine cu mâncărurile proteice (carne, ouă, peşte, soia, fasole, mazăre, năut). Excepţie fac legumele bogate în amidon (ex. cartoful), care nu vor fi asociate cu proteine de origine animală.
Dr. Doru Laza spune că nu se combină niciodată dulce cu sărat și fructele cu legumele (când se întâlnesc in stomac glucoza din legume și fructoza din fructe, produc fermentație, și deci, aciditate, gaze, într-un cuvânt neplăceri).

Lactatele se consumă SEPARAT, pentru a putea fi oarecum de folos, și doar cele de țară, nepasteurizate (deci NU mai mâncăm și nu ne mai hrănim copiii cu iaurt cu fructe!!). Laptele se evită după vârstă de 3 ani.

Nu se amestecă în nici un caz între ele mâncărurile proteice, deci nu mâncam la aceeași masă și carne și ouă și brânză, sau lapte!!!

De asemenea, desertul este un obicei cât se poate de nesănătos! Dulciurile se mănâncă la distanță de mesele principale. Fructele se vor mânca ca dejun(singure sau cu cereale, nu cu lactate!) SAU la minim 2 ore după și la minim 30 de minute înainte de o masă principală.

În general să incercăm să facem ca mesele noastre să fie cât mai simple (a se citi smerite), cu 4-6 ingrediente maximum. Tot ce se îndepărtează de simplitate împovărează sistemul digestiv și, deci, pe termen lung, îmbolnăvește.

7. Grăsimile prăjite (în special) și cele încinse sau chiar înfierbântate sunt cancerigene, fie ele vegetale sau animale! Să adăugam uleiul, untul, smântâna in mâncare DUPĂ CE ACEASTA S-A RĂCORIT sau, în zile de post fără ulei, să adăugam în mâncare semințe(de floarea soarelui, de bostan – decojite, sau de susan, in – râșnite) sau nuci (sau arahide, alune, fistic, doar puțin mărunțite cu cuțitul), la fel, după ce s-a răcorit mâncarea.

8. Mierea adăugată în ceai fierbinte este cancerigenă! Vom îndulci cu miere doar după ce se va raci ceaiul sau terciul de ovăz sau orice altceva, pentru a păstra calitățile curative ale mierii.

9. Supratratarea termică (gătirea excesivă a alimentelor)
Dacă vom întreba pe oricine: ce este mai sănătos, un morcov crud sau unul fiert? sunt convinsă că va răspunde „cel crud”. Și va avea dreptate.

Prin tratarea termică (fierberea, coacerea, prăjirea, încălzirea la mai mult de 40-50 °C) se distrug aproape toate vitaminele și proteinele. De asemenea, alimentele tratate termic pierd și mare parte din fibre, iar absența fibrelor din alimentație duce la constipație.  

Cel mai mare beneficiu al alimentelor crude este conţinutul bogat în enzime. Fără ele nu este posibilă digestia şi absorbţia hranei. Sănătatea organismului depinde în mare măsură de enzime, iar cea mai mare ameninţare pentru ele este prelucrarea termică. Cînd alimentele sînt preparate la temperaturi mai mari de 48 de grade Celsius, timp de aproximativ 20 de minute, se distrug toate enzimele, explică dr Gillian McKeith în cartea sa, “Hrană vie pentru sănătate”.

De ce, atunci, ne complicam, fierbând si supra-fierbând hrana? De exemplu, de ce să cheltuim timp, energie si gaz (sau electricitate) făcând mere coapte, supra-aromate și pline de zahăr, când putem foarte bine să mâncam un măr și două nuci și o linguriță de miere, acestea fiind mult mai sănătoase, dar și atât de simplu de pregătit?

Știați, de exemplu ca sfecla roșie crudă este delicioasă și se poate folosi astfel în salate? Sau că broccoli, conopida sunt foarte gustoase crude(au gustul acela bun al cotorului de varză), și că urzica, spanacul, dovleceii și chiar ciupercile pot fi mâncate crude(se pot adaugă cu succes în salate de crudități)? Că putem face un borș de fasole doar fierbând fasolea, apoi adăugând puțin borș acru și morcov, sfeclă, verdețuri crude, sare, eventual ceva semințe de floarea soarelui și atât? Sau că hrișca poate fi consumată direct după ce a stat 5-6 ore in apă(cea care se găsește în mod obișnuit in magazine, cafenie, este deja tratată termic)?

Să încercăm să ne simplificăm, deci, viața, gătind mai puțin, mâncând mai multe crudități(cel puțin 50% din hrană noastră zilnică!), și vom fi și mai sănătoși și vom avea mai mult timp la dispoziție pentru lucrurile cu adevărat importante.

Să evităm orice este rafinat (de ex. făina albă, zahărul, uleiul rafinat), denaturat (mâncăruri cu tot felul de aditivi alimentari -E-uri, arome, fie ele și „naturale”, glutamat, gume, coloranți, etc), să căutăm ca alimentele să fie cât mai aproape de natură, căci tot ce este departe de naturalețe, de firesc, deci, de ceea ce a creat Dumnezeu, este nociv, nesănătos, în orice domeniu.

Post binecuvântat tuturor!

(va urma)

Oltea Boldureanu