Iartă-mă!
13:20, sâmbătă, 8 aprilie, 2017 | Cuvinte-cheie: credinta, iertare, poezie crestina, poezie religioasa
În drumul spre Ierusalim,
Toți Doamne au strigat Osana.
Dar eu prive-am ca un străin,
Și-ți împlete-am din spini coroana.
Și-am pus în ea atîtea patimi,
Cum nimeni n-a mai pus în ea.
Nesocotind a-tale lacrimi,
Am vrut să fie cea mai grea.
Dar cînd în curte la Pilat,
Tăcut stăte-ai ca blîndul Miel,
Eu cel mai tare am strigat,
Răstignește-l! Răstignește-l!
Și cînd pe cruce spînzurat,
Mulți te-au jelit și mulți au plîns.
Dar eu în față te-am scuipat,
În hohote de tine-am rîs.
Cînd mi s-a spus că-ai înviat,
Eu ca și Toma n-am crezut.
Și am rămas tot în păcat,
Purtînd în mine duhul mut.
Azi Doamne cred și bine știu,
Plîngînd mă rog cu patimă.
– Tu, Dumnezeul meu cel viu!
De toate-acestea iartă-mă!
19.04.2016
Prot. Iurie Hemei
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Troparul Sfântului Vasile cel Mare, glasul 1 În tot pământul a ieşit vestirea...
1. Starea de bine mintal grăbeşte refacerea fizică Este regula numărul unu, şi toate celelalte sunt detalii ale ei. Starea...
Într-o zi de februarie a anului 1965, un autobuz plin de călători mergea din orașul nostru spre un alt oraș...
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Troparul Sfântului Cuvios Sava cel Sfinţit, glasul al 8-lea: Cu curgerile lacrimilor...
Pe vremea păgânului împărat Maximin se afla în cetatea Alexandriei o fecioară cu numele Ecaterina, fiica lui Consta, care fusese...
O vorbă veche spune un adevăr cum nu se poate mai grăitor: „Cum îi creştem, aşa îi avem”. Această axiomă...
După cum semănătorii n-au nici un folos dacă aruncă seminţele pe cale, tot aşa şi noi n-avem vreun folos de...
