În aceste zile sfinte inima noastră să devină iesle Domnului Care S-a născut

„Hristos se naște, slăviți-L! Hristos din ceruri, întâmpinați-L! Hristos pe pământ, înălțați-vă! Cântați Domnului tot pământul!” (Cântarea 1 a Canonului Nașterii)

„Iată vă vestesc bucurie mare”

Cu părintească dragoste și stăpânit de înălțătoare sentimente permiteți-mi să Vă împărtășesc din suflet tuturor salutul îngerilor către păstori: „Vă binevestesc bucuria ce va să fie”. Tresăltăm și noi de bucurie împreună cu păstorii la aflarea veștii celei bune a îngerului: „Iată vă vestesc bucurie mare, care va fi pentru tot poporul, că vi s-a născut vouă Mântuitor care este Hristos Domnul, în cetatea lui David”.

Iubiți credincioși,

Acum a sosit vremea doxologiei, a mulțumirii și a descoperirii bucuriei sfinte. Cu multă recunoștință îl slavoslovim pe Cel Care S-a născut astăzi, Pruncul Iisus Cel mult dorit, în numele cel sfânt al Căruia ne bucurăm cu toții împreună și ne împărtășim din roadele dumnezeieștii Întrupări.

Pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire, Fiul lui Dumnezeu Cel nemărginit și necuprins, Domnul nostru Iisus Hristos, „Care fiind strălucirea slavei și chipul ființei lui Dumnezeu” (Evrei 1, 3), s-a pogorât din ceruri și s-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Sfânta Fecioară Maria. Astăzi, după cum a crezut și a mărturisit și Sf. Ierarh Ioan Gură de Aur alături de Părinții Bisericii, „acelea pe care altădată patriarhii le gândeau, profeții le proroceau, drepții doreau să le vadă, acelea s-au împlinit astăzi pentru noi”. Prin Nașterea Sa, Mântuitorul Iisus Hristos a miruns umanitatea cu dumnezeirea Lui. Numai prin Întruparea şi venirea Cuvântului Tatălui în lume viaţa s-a arătat, ni s-a arătat viaţa cea veşnică nouă, muritorilor celor deznădăjduiţi, sclavi nefericiţi ai morţii ( I Ioan 1, 1-2).

Chiar dacă suntem necăjiți și încărcați de provocările acestui veac, trebuie să fim fericiți, pentru că Domnul Hristos ne-a ales și ne-a primit la El, și noi suntem ai Lui și El este al nostru. Căci, de care bogăție sau cinste mai mare decât aceasta avem nevoie?

Să ne bucurăm de Pruncul dumnezeiesc care s-a născut astăzi și să-I dăm slavă lui Dumnezeu pentru că în El primim izbăvire de toate necazurile, de boli și de tot felul de suferințe. Să înălțăm cântare împreună cu Preacurata Fecioară: „Mărește, sufletul meu, pe Domnul, și s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu” (Luca 1, 46-47).

Acest mare și luminat praznic al Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos să nu ne fie un prilej de distracții deșarte și pline de neorânduială, care stârnesc poftele, și din pricina cărora Domnul să își întoarce ochii de la noi și să zică: „Urâciune Îmi sunt toate aceste prăznuiri ale voastre”. Ci, să urmăm îndemnului Sfântului Apostol Pavel către Efeseni: „Să vă dezbrăcaţi de omul cel vechi al fostului vostru fel de viaţă, care se strică prin poftele înşelăciunii, să vă înnoiţi în duhul minţii voastre şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, cel zidit după Dumnezeu în dreptatea şi sfinţenia adevărului” (Efeseni 4, 22-24), căci, zice el mai departe, „acum lumină sunteţi întru Domnul; ca fii ai luminii să umblaţi” (Efeseni 5, 8).

În aceste zile sfinte inima noastră să devină iesle Domnului Care S-a născut și să sfințim acest praznic luminos cu fapte vrednice de laudă și bucurii sfinte pentru folosul celor din jur, așa încât să fim purtători de lumină prin faptele ce le săvârșim, iar viața noastră să fie o propovăduire a Pruncului Dumnezeiesc Care S-a născut astăzi în Betleem și pe care îl vedem „în scutece înfășat”, după cum cântă frumos tradiționalul colind.

Hristos din ceruri întâmpinați-L! Amin!

Arhimandrit Siluan (Șalari)