În Duminica după Nașterea Domnului, ÎPS Mitropolit Vladimir a liturghisit la Biserica cu hramul Înălțarea Domnului (Sf. Vineri) din mun. Chișinău

În Duminica după Nașterea Domnului, Înaltpreasfințitul Vladimir, Mitropolit al Chișinăului și al întregii Moldove a liturghisit la Biserica cu hramul Înălțarea Domnului (Sf. Vineri) din mun. Chișinău.

Alături de Înaltpreasfinţia Sa, au înălțat rugăciuni Prot. mitr. Vadim Cheibaş, Secretar mitropolitan, Prot. Sorin Mihai și Prot. Serghei Puțuntică, slujitori ai Sf. Lăcaș.

Edificiul eclesial istoric din inima Chișinăului a adunat în această zi duminicală numeroși credincioși, veniți pentru a participa la Sfânta Liturghie arhierească.

La finalul Serviciului divin, Mitropolitul Vladimir a oficiat o Litie pentru nou adormitul Arhimandrit Hrisostomos (Panas), care mai bine de trei decenii a exercitat funcția de paroh al acestei Biserici.

În încheierea Litiei, Înaltpreasfinția Sa a vorbit despre rodnica activitate a Arhimandritului Hrisostomos și a îndemnat membrii îndureratei familii, rudele, apropiații și pe toți cei ce l-au cunoscut pe nou-adormitul Arhim. Hrisostomos, să se roage Milostivului Dumnezeu pentru ca sufletul său să fie așezat în locul cel de fericire alături de cei drepți.

De menționat că, la Sfânta Liturghie au participat copii în număr mare, toți, primind binecuvântări și daruri din mâinile Arhipăstorului.

***

Scurt istoric:

Biserica Sf. Vineri – Monument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău la iniţiativa Academiei de Ştiinţe.

Este fosta catedrală a bulgarilor, construită pe locul alteia mai vechi. Se află în partea veche a oraşului. În anii 90 clădirile din apropierea de nord a bisericii au fost demolate în legătură cu prelungirea străzii V. Alecsandri, cea ce a contribuit la deschiderea vederii asupra bisericii, care s-a pomenit amplasată la colţul cartierului.

Prima biserică a apărut pe acest loc în 1807, ridicată de comunitatea bulgarilor, aşezaţi aici de curând. Devine neîncăpătoare şi în 1813 s-a intenţionat construcţia celei de-a doua biserici (viitoarea Sf. Gheorghe).

Bisericii i se acordă statut de catedrală în 1815, o parte a bulgarilor se întorc în patrie, biserica fiind suficientă pentru grupul rămas de bulgari. În 1823 biserica suferă un incendiu dezastruos, în urma căreia este refăcută total între anii 1827–1830.

Corpul bisericii are o formă alungită, partea centrală lărgită treptat, încununată cu o turlă, cu turnul clopotniţă alipit în faţa intrării, cu absida altarului circulară. Arhitectura edificiului a fost creată sub influenţa stilului baroc, care se evidenţiază, mai ales, în realizarea artistică a interiorului.

Integritatea spaţială este întregită de pictura murală, care acoperă toate suprafeţele pereţilor şi sistemul constructiv de boltire, executată în 1936 de renumiţii pictori ai acelui timp: Piscariov, Plămădeală, Neceaev, graţie strădaniilor preotului loan Bivol.

Influenţa stilului baroc se manifestă şi în exterior, remarcându-se silueta elegantă a bisericii cu trei porticuri, precum şi în detalii: profilul oprit şi frânt al acoperişurilor, în rotunjirea colţurilor pereţilor, în prezenţa nişelor semicirculare, destinate amplasării sculpturilor în ţările de origine a stilului.

În anul 2002 cu grija protoiereului mitrofor Mihail Panas a fost terminată construcţia casei parohiale din ograda bisericii.

Sectorul Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media