Jurnalul Părintelui Sofian Boghiu (1)

Arhimandrit[ul] Sofian Boghiu, Jurnal, Ed. Bizantină, București, 2019, 476 p.

Din prefața editorilor, aflăm că Jurnalul Părintelui Sofian a fost salvat de o ucenică a lui dintr-un incendiu, p. 8. Jurnalul începe în p. 15. În 1943 și-a văzut pentru ultima oară mama: „văduvă, paralizată de o mână și de un picior”, p. 15-16. Părintele Lucian, fratele său, a murit de infarct, pe când el era în America, p. 16.

Pe 14 mai 1970 a fost cu avionul la Oradea, p. 17. Impresionat de hidrocentrala de la Porțile de Fier, p. 20. I se aprobă două luni la Athos, p. 21. O ajută pe Olga Greceanu la Sfântul Ioan Piață, p. 22. Vinerea o avea plină de Slujbe, p. 23. Slujește împreună cu Părintele Mina Dobzeu și cu Părintele Petre [Petru I.] David, p. 24.

ÎPS Nifon Criveanu a adormit în timpul Slujbei și i s-a făcut rău în timp ce predica, p. 25. A adormit la Vecernia Cincizecimii, la 81 de ani, p. 26.

Revede cetatea Neamț, acum refăcută, după 20 de ani, p. 26. A fost și la Casa lui Creangă, p. 26. Și când a ajuns la locul unde a trăit Creangă, el scrie: „Ne-am dat seama de sărăcia în care au trăit cei opt copii cu părinții lor, într-o singură cameră, mâncând toți dintr-o strachină, la o măsuță mică, rotundă”, p. 26.

Când se întâlnește cu ÎPS Tit Simedrea, p. 29, cu cel care l-a tuns în Monahism, p. 29, n. 11, el scrie: „Stă liniștit. Este luminos, vioi, prietenos și bun”, p. 29.

Își pregătea predicile îndelung, p. 33. Nu mai e lăsat să plece în Grecia, p. 36. La Agapia a trăit rugăciunea clopotelor, p. 36-37. Îl vede pe Părintele Cleopa într-o zi de 25 iulie, p. 38.

Transpirația care îi aducea reumatismul. În timp ce picta, p. 43-33. Și ca să scape de transpirație își schimba cămașa din oră în oră, iar ca să scape de intoxicarea cu substanțele pe care le folosea în pictură, trebuia să bea lapte, chiar dacă era în post, p. 44.

Anul 1971 începe în p. 55. Pe 17 ianuarie 1971 era împreună cu Părintele Stăniloae și cu Părintele Ghiuș, p. 55. A văzut pe Apollo 14 la televizor, p. 57. Părintele Petru David a predicat „simțit și convingător”, p. 58. Și a venit la Sfântul Antim, pe 21 februarie 1971, PS Nestor Vornicescu, despre care spune că era „atent, majestuos și [care] face eforturi să fie smerit, cuviincios”, p. 59.

I-a plăcut filmul „Mihai Viteazul”, p. 59; Părintele Hrisant Popescu i-a predat limba germană, p. 61; a călătorit toată noaptea cu rapidul: de la Cluj la București, p. 64; pe 29 iunie 1971 a fost sfințită Biserica Sfântul Elefterie din București, p. 65.

A fost în Liban între 1971-1972, p. 71. Participă la Dumnezeiasca Liturghie slujită de Părintele Arhimandrit Andrei Scrima, care a slujit în franceză și în greacă, dar epicleza a rostit-o în limba română, cum făcea de obicei, p. 73.

Sursa: https://www.teologiepentruazi.ro/