Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”, s. Coada Iazului, r. Sângerei

MĂNĂSTIREA COADA IAZULUI

Mănăstire de maici

cu hramul Adormirea Maicii Domnului

Anul înfiinţării: ca schit  – 1999, ca mănăstire – 2005

Stareţă – monahia Evpraxia (Bojii)

Duhovnic – arhimandrit Rafael (Bodiu), stareţ mănăstirea Nicoreni

Obştea – 20 persoane

Satul Coada Iazului, raionul Sângerei

 

Una din noile mănăstiri cu hramul Adormirea Maicii Domnului este amplasată în satul Coada Iazului, raionul Sângerei. Localitatea este menționată documentar în anul 1878 şi se află într-o regiune de şes şi de mici coline, în preajma Ciulucului Mare. Conform datelor recensământului din anul 2004, populaţia satului constituia 423 de oameni, fiind un sat în cadrul comunei Bilicenii Vechi.

Iniţial porneşte construcţia unei biserici în satul Coada Iazului. Ideea aparţine credincioşilor din sat, în special săteanului Serghei Calmâcov, fiind susţinut de preotul Andrei Rudei[1] din satul Bilicenii Vechi. Lăcaşul era prevăzut drept o modestă bisericuţă în cimitirul satului, dar credincioşii solicită să aibă biserica lor aparte, pentru toate necesităţile duhovniceşti. Astfel, se decide construcţia unui lăcaş sfânt mai încăpător.

Examinând adresarea cetăţenilor din satul Coada Iazului şi dispoziţiile respective ale primăriei Bilicenii Vechi, Comitetul Executiv Raional Sângerei decide repartizarea pentru construcţia bisericii a unui lot de pământ cu aria de 0,10 ha.[2]

În anul 1997 este ridicată o biserică cu influenţe ale arhitecturii rusești, proiectată de arhitectul raional A. Gâscă.

În scurt timp aici vin 13 nevoitoare de la mănăstirea Frumoasa, care se stabilesc cu traiul la credincioşii din sat şi începe o etapă nouă – formarea unui schit mănăstiresc. La 11 februarie 1999 este înregistrat schitul de maici cu hramul Adormirea Maicii Domnului[3], iar în funcţia de stareţă a fost desemnată monahia Minodora (Borş). Se acceptă ideea constituirii unei obşti monahale, deoarece satul era prea mic şi biserica nu putea fi întreţinută ca parohie aparte.

Prin decizia Consiliului Comunei Bilicenii Vechi schitului îi sunt repartizate în proprietate privată 4,1248 ha şi respectiv 1,403 ha de pământ.[4]

Porneşte ridicarea unui bloc de chilii, dat în exploatare în anul 2000. În procesul de formare a obştii monahale multe nevoitoare nu au rezistat din lipsa condiţiilor adecvate, unele revenind la mănăstirea Frumoasa, altele plecând în alte mănăstiri.

Urmează construcţia celui de-al doilea bloc de chilii, cazangeria, clopotniţa şi amenajarea teritoriului mănăstiresc.

În anul 2005 schitul este reorganizat în mănăstire.[5]

În anul 2009 stareţa mănăstirii Minodora (Borş) este transferată ca egumenă la mănăstirea Tabăra, iar noua stareţă – monahia Evpraxia (Bojii) este desemnată de către episcopul Marchel de Bălţi şi Făleşti.

În mănăstire se păstrează o veche icoană cu chipul Maicii Domnului de la Iviron, jertfită în anul 2002 de o credincioasă din s. Bilicenii Vechi.[6] Mănăstirea a primit în dar şi părticele din sfinte moaşte: ale Sfinţilor de la Lavra Peşterilor din Kiev, Ucraina (dăruite de arhimandritul Rafael (Bodiu), stareţul mănăstirii Nicoreni), ale celor de la mănăstirea Murom din Suzdal, Rusia (aduse de preotul Serghei Ciumac, care între 2009-2010 a deservit duhovniceşte mănăstirea Coada Iazului), şi ale unor sfinte de la mănăstirea Diveevo, Rusia.

În grija mănăstirii sunt trei copii orfani, iar în perioada de vacanţă se organizează o tabără pentru copiii din satele învecinate.

Ctitori. Primul ctitor şi administrator al parohiei, apoi al mănăstirii, a fost creştinul Serghei Calmâcov, care până în prezent susţine sfânta mănăstire. Printre ctitorii principali se numără Galina Mişina din Bălţi şi Elena Grosu din Sângerei.

Obştea monahală. Prima stareţă a sfintei mănăstiri a fost egumena Minodora (Valentina Borş), născută la 8 septembrie 1942 în satul Pelinia, raionul Drochia. Absolveşte şapte clase şi activează în calitate de dascăl în mai multe parohii. În anul 1992 intră ca ascultătoare la mănăstirea Frumoasa, tunsă în călugărie în anul 1994. În anul 1999 numită stareţă a schitului Coada Iazului, iar în anul 2000 ridicată în treapta de egumenă. Din anul 2005 stareţă a nou-înfiinţatei mănăstiri din aceeaşi localitate, iar din anul 2009 transferată ca stareţă la mănăstirea Tabăra.

Monahia Evpraxia (Maria Bojii), stareţă din anul 2009, născută la 20 decembrie 1969 în satul Borosenii Noi, raionul Râşcani. Absolveşte Cursurile de croitorie şi activează în calitate de cusătoreasă în or. Râşcani. Intră în mănăstire din 26 decembrie 1998, tunsă în călugărie la 11 septembrie 1999.

Monahia Vasilia (Lia Dumbravă), blagocină, născută la 25 noiembrie 1974 în or. Sângerei. Intră în mănăstire la 15 aprilie 1999, iar la 11 septembrie 1999 tunsă călugăriţă.

Monahia Arsenia (Anastasia Mereuţă), născută la 01 decembrie 1951 în satul Prepreliţa, raionul Sângerei. În mănăstire din 04 august 1999, iar călugărită la 11 martie 2001.

Monahia Filoteea (Elena Grosu), născută la 17 februarie 1947 în satul Pârliţa, raionul Făleşti

În mănăstire de la 11 aprilie 2000, iar călugărită la 11 martie 2001.

Monahia Dorofeea (Vasilisa Breavu), născută la 09 noiembrie 1954 în satul Prepeliţa, raionul Făleşti. În mănăstire de la 27 noiembrie 2001, iar călugărită la 17 octombrie 2006.

Monahia Rafaela (Evdochia Chistruga), născută la 19 martie 1957 în satul Mărăşeşti, raionul Floreşti. În mănăstire de la 07iulie 2009, călugărită la 31martie 2004 în mănăstirea Căinarii Vechi.

Monahia Fecla (Raisa Boj), născută la 25 februarie 1942 în satul Vădeni, raionul Soroca

În mănăstire de la 23 martie 2011, iar călugăria a primit-o la 23iunie 2009 în mănăstirea Cosăuţi.

Rasofora Ariadna (Galina Benderleu), născută la 10decembrie 1959 în satul Bădiceni, raionul Soroca. În mănăstire din 04 iunie 2010, tunsă rasoforă la 08 octombrie 2006 în mănăstirea Odaia.

Slujitori:

Preot Marchel Gheorghelaş, născut la  21 septembrie 1982 în s. Drochia, r. Drochia, Studiază la Academia Teologică din Chişinău (2000-2004). Hirotonit diacon la 4 decembrie 2005, iar în treapta de preot la 18 iunie 2006.

Preot Constantin Turtureanu, născut la 11 august 1982 în s. Chişcăreni, raionul Sângerei. Studiază la Seminarul Teologic din Zăbriceni (2002-2005), apoi la  Academia Teologică din Chişinău (2006-2012). Hirotonit diacon la 4 octombrie 2010, iar în treapta de preot la 11 octombrie 2010.

Ascultători:

Olga Rotaru, născută la 25 aprilie 1983 în satul Alexeevca, raionul Sângerei. În mănăstire din 19 august 2002.

Ilaria şi Irina Drelea, născute la 19martie 1985 în satul Târnova, raionul Donduşeni. În mănăstire din 31mai 2009.

Raisa Calinina, născută la 22aprilie 1950 în satul Rădulenii Vechi, raionul Floreşti. În mănăstire din 23 februarie 2010.

Valentina Ciobanu, născută la 10 martie 1981 în satul Alexăndreni, raionul Edineţ. În mănăstire din 14 iulie 2010.

Sofia Vacarciuc, născută la 13 martie 1997 în satul Chişcăreni, raionul Sângerei. În mănăstire din 02 august 2009.

Elena Oaieneagră, născută la 05iulie 1999 în satul Copăceni, raionul Sângerei. În mănăstire din 13 noiembrie 2009.

Marina Oaieneagră, născută la 06 februarie Copăceni, raionul Sângerei. În mănăstire din 13 noiembrie 2009.

Larisa Barbos, născută la 21 iulie 1971 în or. Străşeni. În mănăstire din 10 noiembrie 2011.

Ion Oaieneagră, născut la 24mai 1996 în Copăceni, raionul Sângerei. În mănăstire din 13 noiembrie 2009.

Domeniul mănăstiresc. Nevoitoarele prelucrează pământul alocat mănăstirii, iar în prezent au primit în folosinţă şi un iaz. Mănăstirea mai deţine un hectar de pământ pentru partea gospodărească, unde cresc animale şi păsări. În mănăstire activează un atelier de cusut veşminte bisericeşti. Însă cea mai mare realizare este că zilnic se săvârşeşte Sf. Liturghie şi celelalte slujbe premergătoare, fiind desemnaţi doi slujitori de mir, dar participând şi preoţii din localităţile învecinate.

 Prot. Octavian Moşin

material elaborat în cadrul  Institutului de Studii Enciclopedice a AŞM