Mănăstirea Coșula a fost reabilitată: S-au adăugat un muzeu și o casă de pelerini

10:57, vineri, 3 decembrie, 2021 | Cuvinte-cheie: botosani, cosula, manastirea cosula

Mănăstirea Coșula a devenit unul dintre cele mai importante obiective turistice din județul Botoșani, după implementarea unui proiect de reabilitare în valoare de 15 milioane de lei din fonduri europene și adăugarea de noi construcții din fonduri guvernamentale în valoare de aproape 3 milioane de lei oferiți de Compania Națională de Investiții (CNI).

Din banii europeni au fost reabilitate construcțiile existente și a fost amenajat un muzeu în casa egumenească. Cel mai vechi exponat este o Sfântă Evanghelie din 1731.

„Sunt obiecte din secolele XVII- XVIII. Avem și o ștampilă din anul 1821 pe care este inscripția Mănăstirii Coșula și poza cu Sfântul Nicolae. Are în jur de 200 de ani. Am găsit-o la Arad. Avem documente ștampilate cu aceste însemne”, a afirmat starețul Mănăstirii Coșula, părintele Calinic Chirvase.

În muzeu se mai găsesc cărămizi de sub capetele călugărilor înmormântați la Coșula, descoperite în urma unor cercetări arheologice. Pe ele este notat anul plecării la Domnul și numele monahului înmormântat.

Din finanțarea în valoare de 2,89 milioane de lei oferită de CNI s-au construit spații de cazare pentru pelerini și chilii pentru călugări. Noua construcție dispune la parter și de un paraclis, unde vor fi oficiate slujbele pe timpul iernii.

Mănăstirea Coșula, situată la aproximativ 20 kilometri de Botoșani, a fost inaugurată în 1535 de Marele Vistiernic Mateiaș Coșolvei, sfetnicul domnitorului Petru Rareș, în stilul arhitecturii feudale moldovenești. Ansamblul este inclus pe lista monumentelor istorice.

În secolele XVII-XVIII, așezământul reprezenta un important centru duhovnicesc și cultural, având peste 1.000 de călugări. A fost a treia mănăstire ca număr de călugări din lumea ortodoxă. În secolul al XVIII-lea la Coșula a fost tradus pentru prima dată Herodot în limba română.

Biserica păstrează o mare parte din fresca de acum aproape 500 de ani, în stil ștefanian. Restauratorii au presupus că au fost ucenici de pe șantierele mănăstirilor din Bucovina. Foto: Agerpres

Mănăstirea a avut o bibliotecă impresionantă, dispărută în perioada comunismului, când mănăstirea a fost pustiită, iar o parte a Bisericii „Sfântul Nicolae” a fost transformată în depozit pentru cartofi. Mănăstirea a fost reînființată în 1991.

Pictura Bisericii „Sf. Nicolae” include o parte de frescă a cărei vechime este de aproape 500 de ani. Aceasta prezintă o îngemănare a stilurilor de pictură bisericească ortodoxă din vremea lui Ștefan cel Mare.

Restauratorii spun că prezintă elemente din pictura mănăstirilor Sucevița, Voroneț sau Arbore și presupun că ar fi putut fi pictată de meșteri care și-au făcut ucenicia pe șantierele mănăstirești din zona Bucovinei. Specialiștii au găsit și o culoare unică, pe care au denumit-o „galben de Coșula”.