Mănăstirea Dervent – pământ binecuvântat, oază de duhovnicie, locul meu de suflet…

Cine caută- găsește; și celui ce bate i se deschide.

Mănăstirea Dervent – pământ binecuvântat, oază de duhovnicie, locul meu de suflet…
Am căutat mult această mănăstire. Mă rugam lui Dumnezeu să îmi trimită un duhovnic pe sufletul meu. Am mers în pelerinaje, în multe pelerinaje, poate, poate, dau de duhovnicul pe care sufletul meu îl căuta cu atâta ardoare.
Și l-am găsit, pentru că Dumnezeu ne-a îndemnat: „Cereți și vi se va da; căutați și veți găsi; bateți și vi se va deschide. Căci oricine cere capătă; cine caută găsește; și celui ce bate, i se deschide”. (Matei,7:7-8)
L-am găsit tocmai aici, la capătul lumii, cum zice mama mea, când trebuie să merg la Dervent.
– Iar te duci la capătul lumii pentru a te spovedi și a te împărtăși. Chiar să nu fi găsit tu un duhovnic pe aici, prin Moldova noastră?
– Nu, mamă, nu l-am găsit, căci martor mi-e Dumnezeu, l-am căutat cu râvnă și, uneori, cu disperare.
Îi ceream lui Dumnezeu, cu insistență, să mi-l trimită în calea vieții mele. Și minunea s-a produs aici, la Mănăstirea Dervent, întâlnindu-l pe părintele arhimandrit Andrei Tudor, starețul acestei mănăstiri.
-Cum este părintele Andrei? Simplu și cald, smerit și iubitor. De îndată ce ajungi la mănăstire, îl cauți, pentru a primi o binecuvântare. Dar părintele e greu de găsit, pentru că întotdeauna este ocupat cu ceva: ba este în grădina mănăstirii cu mânecile răsuflecate și cu foarfecele în mână,ba pe vârful bisericii – la lucrările de construcție a noii catedrale, ba sădește un pom, ba schimbă câteva vorbe cu pelerinii, la poarta mănăstirii.
Și tot așa, dacă treci testul răbdării, într-un moment, te întâlnești cu Sfinția Sa. Și odată ce „l-ai prins”, timpul parcă se oprește în loc. Și ți se pare că părintele are tot timpul din lume pentru tine. Te ascultă cu atenție,încearcă să te împace cu tine și cu cei din jur, având o tactică diplomatico – duhovnicească de excepție, care acționează atât cât trebuie și unde trebuie, în diverse circumstanțe – în mod diferit. Este atât de simplu și firesc în comunicare,încât ți se pare că toate problemele tale au fost cândva trăite și de Sfinția Sa. Nu obligă, nu impune canoane și dogme,ci îți oferă libertate și are răbdare cu tine. Așteaptă să îți conștientizezi greșeala, rugându-se în taină pentru tine. Uneori greșeala are rădăcini adânci, dar părintele este răbdător și îngăduitor. Și când glasul conștiinței îți descoperă greșeala, te cuprinde o rușine interioară, că îți vine să intri în pământ, nu alta. Abia atunci înțelegi că părintele a trudit mult la ogorul sufletului tău, până ai ajuns să îți faci ”mea culpa”.
Smerenia părintelui Andrei împreună cu blândețea sa te face să prinzi putere de a-ți deschide inima în cele mai delicate și spinoase întrebări duhovnicești. Simți că nu ești judecat, ci înțeles. Știe ce înseamnă rănile sufletului, știe ce înseamnă povara păcatului și totul acoperă cu dragostea sa.
Duhul părintelui stareț respiră în fiecare floare de la Dervent, în fiecare firicel de iarbă, în fiecare pom sădit în ograda mănăstirii.
Părintele ne atrage pe toți ca un magnet la mănăstire. Suntem o familie acolo, la Dervent. Chiar și atunci când ne aflăm la sute de kilometri distanță, inimile noastre bat în unison , iar gândul nostru este acolo, acasă – la mănăstirea Dervent.
Părintele ne iubește mult pe toți, iar noi îl iubim mult pe părinte. Este extrem de ocupat, pentru că dorește să ne ajute pe toți. Chiar și atunci când nu reușește să schimbe câteva vorbe cu tine, acolo la mănăstire, părintele are grijă să îți arate că mereu știe și îi pasă de tine.
Astăzi este ziua dvs. de naștere și îngăduiți să vă aduc un mesaj de felicitare, chiar dacă știu că, în modestia Sfinției Voastre, mă veți atenționa blând că doar se zice că este ziua dumneavoastră, de fapt, este ziua sfinților care sunt pomeniți azi în calendarul ortodox. Chiar și așa, îi voi cere permisiunea Sfântului Ioan Rusu, sărbătorit azi, și, totodată, îl voi ruga să mijlocească în fața Tronului Ceresc pentru Sfinția Voastră.
Să ne fiți sănătos și să ne păstoriți pe calea care, nădăjduim, să ne ducă spre Raiul Ceresc.
Noi vă iubim și abia așteptăm să ne putem întoarce acolo, acasă, în casa sufletelor noastre.
La mulți și binecuvântați ani, părinte al sufletului meu!

Marina Vîlcu