Mănăstirea Pătrăuţi a fost redeschisă după 200 ani

Mănăstirea Pătrăuţi a fost redeschisă după mai bine de două secole. În Duminica Sfintei Cruci, Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul a prezentat-o pe noua stareţă a aşezământului monahal şi a oficiat Sfânta Liturghie.

Ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare în 1487, Mănăstirea Pătrăuți a fost desființată de Imperiul Austriac la începutul secolului al XIX-lea. Hotărârea reînfiinţării aşezământului monahal a fost adoptată de Permanenţa Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților la finalul lunii trecute.

În Duminica Sfintei Cruci, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților a hirotesit-o stavroforă pe monahia Alexandra Bădrăgan, noua stareță a așezământului de la Pătrăuți, şi a prezidat liturghia duminicală.

Semnificaţia Duminicii Sfintei Cruci

În omilia sa, ierarhul a evidenţiat semnificația Duminicii a treia din Postul Mare.

„Este o interiorizare a Crucii, o pecetluire cu semnul Sfintei Cruci a tuturor gândurilor, a tuturor cuvintelor, a tuturor faptelor, a întregii noastre ființe. Așa cum punem pistornicul, pecetea, pe pâinea pe care noi o aducem la biserică și este prescură și nu mai este pâine obișnuită, ci este pâine destinată a fi sfințită, tot așa trebuie să punem pecetea Sfintei Cruci pe toate ale noastre.”

În continuare, Preasfinția Sa a vorbit despre iubirea de sine și despre legătura cu Sfânta Cruce.

„Cine naște iubirea de sine? Patimile noastre, poftele noastre, plăcerile noastre. Și de aceea iubirea de sine și lupta cu patimile au legătură cu Sfânta Cruce. (…) Făcând semnul Sfintei Cruci, noi vrem să punem stop patimii, plăcerii. Când dăm o milostenie cuiva, tot este o formă de a pune cruce patimii iubirii de bani și iubirii de avere”.

Aşezământul monahal de la Pătrăuţi

Biserica mănăstirii din Pătrăuți a fost ctitorită în anul 1487 de către Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. Hramul este „Înălțarea Sfintei Cruci”, așa cum se arată în pisanie:

„Io Ștefan voievod, domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a început să zidească acest hram în numele Cinstitei Cruci, în anul 6995 (1487), luna iunie 13”.

În 1774–1775, nord‑estul Moldovei este ocupat de austrieci. Conform documentelor vremii, în anul 1776 obştea mănăstirii era formată din 35 de maici.

În 19 iunie 1783, împăratul Iosif al II‑lea a emis Ordonanța Imperială prin care a dispus desființarea majorității locașurilor monahale din Bucovina; aceasta a fost pusă în aplicare în 1785.

Dar Mănăstirea Pătrăuți nu a fost desființată complet în 1785. Ea și‑a continuat activitatea având un statut special: nu era o „statornică” ci „vremelnică”, adică urma să funcționeze doar pe durata vieții călugărițelor aflate în mănăstire la data decretului de desființare a mănăstirilor și schiturilor din Bucovina.

Viața monahală a decăzut rapid în noile condiții ale regimului austriac: dacă în anul 1785 Mănăstirea Pătrăuți avea o obște formată din 25 de viețuitoare, în doar șase ani, în anul 1791, obștea era doar de opt monahii, iar în 1798 de șase.

Ultima mențiune despre o călugăriță din Mănăstirea Pătrăuți datează din anul 1814.

În cele din urmă, autoritățile habsburgice au desființat mănăstirea, prefăcând‑o în biserică parohială.

Foto credit: Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor

Sursa: https://basilica.ro/