„Мария. Спасти Москву” – „Maria, Moscova trebuie salvată”. Un film pe care l-am văzut din două considerente
menologul zilei: 2 mai.
Sfânta Matrona din Moscova+1952.
cu o lună înainte de începerea agresiunii militare împotriva ucrainei, în rusia s-a lansat acest film: „Maria, Moscova trebuie salvată”, un film pe care l-am văzut din două considerente: vera storojeva (n. 1958) este o regizoare ale cărei filme mereu mi-au produs o plăcere estetică aparte, mai mult, a lucrat în câteva rânduri, ca actor, cu kira muratova (asceta de la odessa); apoi, subiectul filmului se leagă de legenda potrivit căreia, în plină desfășurare a asediului moscovei, Sfânta Matrona ar fi profețit că aducerea icoanei Născătoarei de Dumnezeu de tihvin la moscova, și înconjurarea orașului cu aceasta, va aduce izbăvirea capitalei de căderea ei în mâinile armatei germane. doar că icoana aceasta se află într-o localitate aflată dincolo de linia frontului, iar aducerea ei este încredințată mariei petrova, un tânăr ofițer al nkvd, care și-a negat părinții (tatăl ei era preot în chiar acel oraș de unde trebuie adusă icoana! el a fost ucis, și presbitera la fel), devenind o aprigă apărătoare a valorilor materialiste și socialiste; însoțită de un grup de bărbați maria pleacă spre acel oraș, și extrage icoana din biserică, împreună cu preotul slujitor, pe care-l cheamă vladimir. într-o ambuscadă cu armata germană însoțitorii mariei sunt uciși, iar ea reușește să plece cu icoana și părintele vladimir mai departe, să ajungă la moscova. este iarna lui 1941. momentul prezumptiv al întâlnirii lui stalin cu Sfânta Matrona – episod asupra căruia istoricii încă nu s-au pus de acord, dacă a avut loc această întâlnire sau nu, dar el se speculează în fel și chip de foarte mulți ani, mai ales după disiparea urss, de când chestiunea credinței a devenit oarecum liberalizată, dar deloc scoasă de sub gluga sumbră a ideologiei, a propagandei și manipulărilor.
în film, maria petrova o vizitează pe Sfânta Matrona de două ori, la final simte nevoia să meargă să-i „raporteze” că icoana este în moscova, și din felul în care se pune la coadă, în urma tuturor amărâților care așteptau ore ca să se prezinte în fața unei oarbe, pentru un cuvânt de alinare sau de luminare…înțelegem, sau asta cel puțin ni se transmite că reprezentanta celei mai temute instituții din fosta urss, nu mai este la fel de convinsă că Dumnezeu nu există. au fost momente în care i s-a arătat că situațiile fără ieșire, au avut soluții, au fost salvatoare. Sfânta Matrona îi spune să se grăbească, că o așteaptă pruncul, iar ea nu avea niciun prunc al ei; află însă pe fiul unui fost coleg care a plecat pe front, mort acolo, și a cărui mamă a fost răpusă de o boală nemiloasă, fulgerătoare, iar gazda intenționa să-l predea la un azil pentru copii.
maria petrova pleacă cu copilul în brațe; moscova nu este ocupată de germani, iar ea se alege cu un copil pe care-l cheamă tot vladimir, ca și pe părintele care a ajutat-o să scape din încercuirea iminentă. asta-i fabula filmică.
dar mie mi-a lăsat impresia unei intenționalități propagandistice care domină acest film, căci de ce anume prenumele vladimir apare de două ori, la părintele care moarte, și la un prunc nevinovat, rămas orfan, și nimerit în mâinile unei enkavediste? obsesia pentru Sfântul Vladimir a devenit în ultimele două decenii aproape omniprezentă, este adevărat, iar ocuparea crimeii în 2014, unde a fost botezat Marele Cneaz și Sfânt Vladimir, devine parcă realizarea simptomatică, cu profunde semnificații mistice…devine clar că pentru rusia de la kremlin această peninsulă este mai mult decât un teritoriu. este liantul cu care vor să „lege” rădăcinile pierdute într-o istorie a cărei sângerare nu se mai termină. așa se întâmplă când cei mari și tari (v.v.putin, gundeaev, lavrov, dughin, ) încetează de la un moment dat încolo să trăiască într-o realitate pe care să o conjuge cu posibilitățile zilei, negociabile, ci trăiesc în visele și fanteziile care-i duc, inevitabil, la sinucidere! cel mai probabil, că și de această dată se va întâmpla la fel. dar cu certitudine doar Dumnezeu ne va putea răspunde la această frământare, în timp.
cu rugăciunile Sfintei Matrona a moscovei, și ale tuturor celor care azi se pomenesc, știuți și necunoscuți, Doamne IIsuse Hristoase, fă-ne răbdători, milostivi, capabili să deosebim lumea în care trăim de cea pe care ne-ai hărăzit-o tuturor celor care credem în tine, și ne ajută, prin rugăciuni, să ajungem la limanul Împărăției Tale! #menologulzilei
#deathtotheworld
Vladimir Bulat
critic de artă, autor, expert de patrimoniu
http://ochiuldeveghe.over-blog.com/