Ori creștini buni, ori pierim!

În viață să fiți oameni care să sfințească un loc, o casă, o societate, o generație, un cartier și locul de muncă unde veți lucra. Prin comportament creștin, mai întâi. Ori ești creștin azi, ori ești păgân, una din două. Și creștin ortodox, căci România e țară ortodoxă. Țineți cont ce vă spune un călugăr bătrân și rău: dacă nu vă țineți serios de Biserică și de ortodoxie, prăpad e cu noi. Ne mănâncă vecinii și străinii și păgânii. Dacă vă țineți de Biserică, nici rușii, nici tătarii, nici nemții, nici alte țări din Răsărit sau Apus nu vor putea să ne scoată din Carpați și să ne dezlipească de Hristos.

Nu mai aveți acces la Sfânta Spovedanie, nu vă mai faceți vreme de Sfânta Împărtașanie, nu aveți bucuria vieții cum o au cei care trăiesc întru Hristos. Veți avea bucuria plăcerilor, a sexualitătii, a ispitelor și patimilor trupești, dar nu bucuria întru Hristos. Bucurii trupesti, orizontale, care se consumă într-o zi, și nu bucurii veșnice, verticale, axate pe Hristos. Treziți-vă! Sunteți tineri și nouă ne e milă de ce se va întâmpla cu țara asta care se cheamă încă România. Vreți să mai rămână România Românie? Întoarceți-vă la ortodoxie, la Biserică, la ținută morală decentă, cinstită a românilor dintotdeauna.

Faceți un comitet, mergeți duminica pe la spitale, la casele de bătrâni, ajutați cu cuvântul, mângâiați, sfătuiți, combateți casele de desfrâu. Mergeți la mănăstiri, la preoți bătrâni care să vă lumineze, să vă binecuvinteze, să vă călăuzească. Ortodoxia activă e o misiune. Misionarismul se face de la om la om. Dar pentru asta trebuie să vă curățiți de păcatele tinereții, să citiți cât mai multe cărți teologice. Să știți voi întâi câte ceva din frumusețea Ortodoxiei, din trăirea întru Hristos, ca să puteți trage și pe alții spre Hristos, să puteți fi o luminiță aprinsă acolo unde veți trăi. Trebuie să faceți ceva. Eu sunt un om mai de baricade. Ori facem ceva, ori ne ducem la plimbare.

Sfânta Evanghelie spune că la sfârșitul lumii vor fi chemate toate neamurile. Deci nația rămâne până la sfârșitul lumii. Ba mai mult, fiecare neam și țară are îngerul său păzitor.

Neamurile creștine trebuie să rămână. Iar creștinii trebuie să fie la locul lor, echilibrați, serioși și sa nu se dezlipească pentru nimic în lume de pământul străbun în care i-a născut Dumnezeu. De ce există tentația de a pleca în altă țară? Credeți că, afară de Dumnezeu, ne vrea cineva din lume? Cine își pune nădejdea în Răsărit și Apus se înșeală amarnic. Numai în Dumnezeu, în smerenia, răbdarea și credința părinților noștri, a românilor dintotdeauna, ne putem pune speranta. Nu ne-au scos de aici nici turcii, nici tătarii, nici rușii, nici nemții, nici austro-ungarii, si nici de-acum înainte nu ne va scoate nimeni. Doar Dumnezeu, dacă ne vom îndepărta de El. Așa că, treziți-vă, luați aminte și, cot la cot cu preoții, cu călugării, treceți la post, la rugăciune, la spovedanie. Așa trebuie să fie o țară creștină care poartă Crucea de două mii de ani.

Treziți-vă, frați români, până nu-i prea târziu! Ori creștini buni, ori pierim! Luați aminte ce vă spun: numai Dumnezeu din cer ne salvează. Priviți în sus, fraților, nici într-o parte, nici în alta! Fericirea noastră este să rămânem aici, unde ne-a născut Dumnezeu, cu Hristos în brațe și în brațele lui Hristos!