Pastorală la Învierea Domnului a Preasfinţitului Petru, episcop de Ungheni şi Nisporeni - Portalul "Moldova Ortodoxă" | Portalul "Moldova Ortodoxă"
Header image

Pastorală la Învierea Domnului a Preasfinţitului Petru, episcop de Ungheni şi Nisporeni

20:26, vineri, 10 aprilie, 2015 | Cuvinte-cheie: , ,

Har vouă, pace și bucurie de la Hristos Cel înviat din morți,

iar de la noi, arhierești binecuvântări,

dimpreună cu străvechiul salut:

Hristos a înviat!

„Căci precum în Adam toţi mor, aşa şi în

Hristos toţi vor învia” (I Corinteni 15, 20-22)

ÎNVIEREA LUI HRISTOS  – TAINA ÎNVIERII NOASTRE

    Timp de șapte săptămâni am parcurs urcușul duhovnicesc, după rânduiala noastră străbună, prin post și rugăciune, prin participarea la sfintele slujbe, prin citirea cărților duhovnicești, prin fapte de milostenie, prin spovedanie și prin împărtășanie, ne-am pregătit pentru luminatul praznic al Învierii Domnului. Cea mai mare din toate minunile Domnului și o pecetluire a lor este Învierea Domnului, ,,praznic al praznicelor și sărbătoarea sărbătorilor”. Învierea Domnului este ,,Sărbătoarea sărbătorilor” pentru că în ea se adună înțelesurile duhovnicești și tainice ale tuturor sărbătorilor din anul liturgic, toată teologia și toată spiritualitatea, toată slujirea și toată misiunea Bisericii în lume. De asemenea, dacă există un adevăr din care provin toate adevărurile creștine, atunci acest adevăr este Învierea lui Hristos. Și mai mult, dacă există vreo realitate din care provin toate realitățile nou-testamentare, atunci această realitate este Învierea lui Hristos. Și în cele din urmă, dacă există vreo minune evanghelică din care provin toate minunele nou-testamentare, atunci această minune este Învierea lui Hristos.

    Prin Învierea Domnului s-a pus temeliei zidirii veșnice a credinței creștine, că suntem fii ai Învierii. Omul trebuie să trăiască învierea, prin înviere „sa mai înainte de obşteasca înviere”, adică prin pocăinţă și prin trecere la viaţa în Hristos. Minunea învierii lui Hristos este temelia Bisericii, temelia Creștinismului și a fiecărui creștin în parte.  Taina învierii ne aduce nouă toate veşnicele adevăruri: adevăruri despre om, despre Dumnezeu, despre viaţă, despre dragoste şi dreptate, despre păcat şi moarte, despre rai, despre iad, despre biruinţa asupra morţii, asupra păcatului şi asupra iadului, despre timp şi despre veşnicie, despre Mântuitorul şi mântuire, în general despre orice, care era indispensabil existenţei omeneşti, pentru viaţa cea veşnică în lumea lui Dumnezeu, văzută şi nevăzută. Datorită acestor adevăruri mărturisite, Învierea lui Hristos este sărbătoarea întregii lumi creștine, însă nicăieri nu este atât de luminoasă ca în Ortodoxie. În centrul vieţii noastre eclesiale, stă marea minune a învierii Domnului. Viaţa aceasta nu poate fi concepută fără Dumnezeu, dar nici viaţa noastră creştină nu-şi are rostul fără Învierea Domnului.

    Învierea este transfigurare, este Lumină, este Iubire. Mântuitorul ne spune: că Lumină am venit în lume şi oamenii au iubit întunericul mai mult decât Lumina, căci faptele lor erau rele. Că oricine face rele urăşte Lumina şi nu vine la Lumină, pentru ca faptele lui să nu se vădească”. ,,Dar cel care lucrează adevărul vine la Lumină.” (In. 3, 19 – 21). Sfântul Iustin Popovici ne spune următoarele: „oamenii l-au condamnat pe Dumnezeu la moarte, Dumnezeu însă, prin învierea Lui îi „condamnă” pe oameni la nemurire”. Prin aceasta omul trăieşte ca o fiinţă pascală, o fiinţă care trece de la deznădejde la nădejde, de la moarte la viaţă, de la întuneric la Lumină și de pe pământ la Cer.

    Așadar, Sărbătoarea Sfintelor Paști, este sărbătoarea trecerii de la viața amestecată cu moartea la viața veșnică, la viața fără de moarte. Sfântul Ioan Gură de Aur exclamă dimpreună cu noi în noaptea Învieriii: ,,a înviat Hristos și nici un mort nu mai este în morminte”. Minunea Învierii Domnului din morţi, a treia zi după aşezarea Trupului Său în mormânt, a schimbat total direcţia vieţii noastre. Prin fiecare gând curat, prin fiecare simțământ sfânt, prin fiecare dorință bună și cuvânt blând el progresează spre înviere, spre nemurire, spre viața veșnică. Cu fiecare gând păcătos, simțire necurată, dorință rea și cuvânt urât, omul aleargă spre moartea în care nu există înviere. Până la Înviere, toţi oamenii au statîn întuneric şi în umbra morţii (Isaia 9, 1), fără a avea perspectiva unei continuităţi a vieţii dincolo de mormânt.

    A fi creștin împlinit înseamnă a crede în Înviere, în fericire, în Viață veșnică. Suntem creștini nu numai pentru că noi credem în Cruce, în suferința mântuitoare a lui Hristos, ci mai ales pentru că noi credem în înviere. Creștinismul este lumină, bucurie și înviere. Pentru că ne zice Sfântul Ioan Damaschin: ,,Acum toate s-au umplut de lumină: cerul și pământul și cele de desubt. Deci să prăznuiască toată făptura, Învierea lui Hristos, întru Care s-a întărit”. Căci dacă El nu învia, Evanghelia ar fi fost literă moartă pe hârtie. Pentru că dacă El nu biruia moartea, creştinismul nu ar fi existat. Doar El, care este pururea viu, pentru că este Domnul Iisus cel Înviat, dă astfel de puteri creştinilor în viaţa lor: în viaţa cu credinţă, în viaţa cu dragoste, în viaţa cu rugăciune, post, în viaţa cu nemurire, în viaţa cu veşnica viaţă.

   Iubiţii mei fii sufleteşti,

     Slujba Învierii, ne recapitulează răscumpărarea din moartea păcatului zicând: ,,Ieri m-am îngropat împreună cu Tine, Hristoase, astăzi mă ridic împreună cu Tine, Cel ce ai înviat. Răstignitu-m-am ieri împreună cu Tine. Însuți împreună mă preamărește, Mântuitorule, întru Împărăția Ta”. Hristos, Mielul lui Dumnezeu, a luat asupra Sa păcatele noastre și și-a asumat de bunăvoie moartea, care este consecința firească a păcatului. El, muritor după umanitatea Sa, dar nemuritor după dumnezeirea Sa, și stăpân al vieții și al morții, a nimicit pentru noi toți stricăciunea, moartea, păcatul cu toate urmările lui. Prin urmare, noi ne împărtășim de cele patru daruri ale Învierii: curajul, pacea, iertarea păcatelor și bucuria învierii… De toate acestea s-au împărtășit în chip tainic Sfinții Apostoli, și noi creștinii de astăzi prin trăirea tainei dreptei credințe. La acestea se adaugă al cincelea – binecuvântarea. Darul cel mai deosebit care izvorăşte din Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos este iertarea păcatelor. Fără iertarea păcatelor, nu pot fi trăite celelalte daruri ale Învierii. Sfântul Ioan Gură de Aur, în Cuvântul de la Paşti, zice: „Nimeni să nu se tânguiască pentru păcate, că iertarea din mormânt a răsărit, şi asta pentru totdeauna, pentru toată viaţa pământească, pentru cât va fi omul pe pământ, până la sfârşitul lumii, pentru că până la sfârșitul lumii este şi neputința de a păcătui, este şi darul de a ierta”. De aceea şi Învierea Dumnezeului-Om Hristos, în realitate cuprinde în fiinţa ei întreaga mântuire, după cum de asemenea şi întreaga viaţă a fiecărui creştin. Acesta este motivul că Învierea este unica biruinţă împotriva morţii, a păcatului şi a diavolului. Numai cu Aceasta s-au înfăptuit toate, s-au arătat toate şi s-au dat toate. La Aceasta se referă toată Evanghelia: Învierea este la egalitate cu Mântuirea, Evanghelia Învierii – la egalitate cu Evanghelia mântuirii. Pentru aceasta Domnul cel Înviat este unicul Mântuitor, dar şi Mântuitorul este unicul Care a înviat.

    Să zicem şi astăzi, la această Sărbătoare a sărbătorilor, lui Hristos Cel Înviat din morţi, Paştile nostru, Pâinea noastră de viaţă veşnică dătătoare, împreună cu Sfântul Simeon Noul Teolog: „Tu, Hristoase – Împărăţie Cerească, Tu – Pământ al celor blânzi, Tu – Rai plin de verdeaţă, Tu – Cămară Dumnezeiască, Tu – Taină negrăită, Tu – Masă pentru toţi, Tu – Pâinea vieţii, Tu – Băutură nouă, Tu – Potir cu apă şi Apa vieţii, Tu pentru fiecare sfânt – Făclie nestinsă, Tu – şi Haină, şi Cunună, şi Împărţitor al cununilor, Tu – Încântare şi Împăcare, Tu – Desfătare şi Slavă, Tu – Veselie şi Bucurie”, nădejdea vieţii noastre, slavă Ţie!

     Frații mei iubiți, totuși sunt Paștile, când toate s-au umplut de lumină și de iubire: cerul și pământul și cele de desubt.

    Haideți ,,să ne luminăm cu prăznuirea unul cu altul și să ne îmbrățișăm. Să zicem: fraților și celor ce ne urăsc pe noi; să iertăm toate pentru Înviere. și așa să strigăm: Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le”.

   Vă îmbrățișez cu părintească dragoste și dorindu-vă sărbători fericite, vă zic:

Hristos a înviat!

Al vostru către Hristos-Domnul rugător,

+PETRU

 Prin harul lui Dumnezeu

EPISCOP DE UNGHENI ŞI NISPORENI

Contact Form Powered By : XYZScripts.com