Perioada Triodului – vreme a pocăinței și a urcușului duhovnicesc spre Înviere

Începând cu Duminica Vameșului și a Fariseului (1 februarie 2026), Biserica Ortodoxă intră în perioada Triodului, o etapă de profundă pregătire duhovnicească pentru întâmpinarea Sfintelor Paști. Triodul este una dintre cele trei mari perioade liturgice ale anului bisericesc, alături de Octoih și Penticostar.

Cuvântul Triod provine din grecescul triodion, format din tria (trei) și odi (ode), însemnând „cântare în trei strofe”. În viața liturgică, Triodul are un dublu sens:
– desemnează perioada anului bisericesc cuprinsă între Duminica Vameșului și a Fariseului și Sâmbăta Mare;
– reprezintă cartea de cult care cuprinde rânduiala slujbelor din acest timp.

Triodul nu este doar o carte liturgică, ci un adevărat îndrumar duhovnicesc, care, prin slujbele și cântările sale, caută să-l ridice pe om din păcat și să-l conducă spre unirea cu Hristos. El este, prin excelență, vremea pocăinței, a întoarcerii lăuntrice „de la păcat la virtute și de la diavol la Dumnezeu”, după cum ne învață Sfântul Ioan Damaschin.

Structura perioadei Triodului

Perioada Triodului cuprinde 10 săptămâni și se întinde de la Duminica Vameșului și a Fariseului până la Sâmbăta Sfintelor Paști. Ea cuprinde:

1. Trei săptămâni pregătitoare Postului Mare

2. Postul Sfintelor Paști

3. Săptămâna Sfintelor Pătimiri

Duminicile pregătitoare Postului Mare

• Duminica Vameșului și a Fariseului (Luca 18, 9–14)

• Duminica Întoarcerii Fiului risipitor (Luca 15, 11–32)

• Duminica Înfricoșătoarei Judecăți – a Lăsatului sec de carne (Matei 25, 31–46)

• Duminica Izgonirii lui Adam din Rai – a Lăsatului sec de brânză, numită și Duminica iertării (Matei 6, 14–21)

În această perioadă se stabilesc și rânduieli speciale de post:
– în săptămâna de după Duminica Vameșului și a Fariseului nu se postește miercurea și vinerea;
– săptămâna de după Duminica Fiului Risipitor este una obișnuită;
– după Duminica Înfricoșătoarei Judecăți nu se mai consumă carne;
– după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai începe Postul Mare.

Sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoșătoarei Judecăți este dedicată Moșilor de iarnă, zi de pomenire a celor adormiți.

Cântările Triodului – glasul pocăinței

Începând cu Duminica Vameșului și a Fariseului, la Utrenie se cântă imnele de pocăință care ne vor însoți pe tot parcursul Triodului:

„Ușile pocăinței deschide-mi mie, Dătătorule de viață…”
„În cărările mântuirii îndreptează-mă, Născătoare de Dumnezeu…”
„La mulțimea păcatelor mele celor rele, cugetând eu, ticălosul…”

Aceste cântări exprimă starea sufletului care conștientizează căderea și tânjește după curățire și întoarcere.

Postul Sfintelor Paști

Postul Mare începe în lunea de după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai. Primele două zile sunt aliturgice, iar în primele patru zile, precum și în joia săptămânii a V-a, se citește Canonul Sfântului Andrei Criteanul, o sinteză cutremurătoare a pocăinței biblice.

Duminicile Postului Mare

1. Duminica Ortodoxiei – mărturisirea dreptei credințe

2. Duminica Sfântului Grigorie Palama – trăirea credinței ca luminare și îndumnezeire

3. Duminica Sfintei Cruci – puterea Crucii în urcușul duhovnicesc

4. Duminica Sfântului Ioan Scărarul – nevoința și lacrimile pocăinței

5. Duminica Sfintei Maria Egipteanca – chip al pocăinței desăvârșite

În această perioadă se intensifică rugăciunea, metaniile și citirea Sfintei Scripturi. Se citesc integral Facerea, Isaia și Pildele lui Solomon, precum și Psaltirea.

Săptămâna Sfintelor Pătimiri

Săptămâna Patimilor începe cu Duminica Floriilor, care face trecerea dintre Postul Mare și zilele Patimilor Domnului. În toate aceste zile se săvârșesc Deniile.

• Lunea Mare – pomenirea dreptului Iosif și a smochinului neroditor

• Marțea Mare – pilda celor zece fecioare

• Miercurea Mare – femeia păcătoasă și pocăința ei

• Joia Mare – spălarea picioarelor, Cina cea de Taină, rugăciunea arhierească

• Vinerea Mare – Patimile și moartea pe Cruce

• Sâmbăta Mare – îngroparea lui Hristos și pogorârea la iad

Triodul – drum spre libertatea adevărată

Triodul este o chemare la comuniune cu Hristos, descoperindu-ne că omul nu este cu adevărat liber decât atunci când trăiește în Dumnezeu. Cele zece săptămâni ale acestei perioade sunt trepte de desăvârșire duhovnicească, care ne conduc de la smerenia vameșului și pocăința fiului risipitor, la lumina Învierii.

Calea spre viața veșnică ne este deschisă de Jertfa și Învierea lui Hristos, trăite plenar în Săptămâna Sfintelor Pătimiri și încununate de bucuria Paștilor.