Pr. Arsenie Boca – cugetări duhovnicești (I)

 Să vă învățați să vorbiți puțin şi esențial.

Aşa să fie vorba între voi: ca la rugăciune.

Decât ceartă mai bine pagubă.

Ajungi la bătrânețe şi puterile scad şi te trezeşti că n-ai adunat nimic.

Pentru valoarea mântuirii nici o suferință nu e imposibilă aici pe pământ, numai şi numai să poți câştiga mântuirea.

Dumnezeu iubeşte Ţara Românească şi pe ea vrea să o spele întâi de păcate.

La mulți le-a zis: nu plecați din țară că țara noastră are destinul ei şi va da cei mai mulți mucenici.

Să vă rugați să nu vină şi peste voi necazurile care vin pe oameni, că vor veni vremuri foarte grele.

Să nu credeți că voi n-o să răbdați foame.

Să vă pregătiți pentru martiraj.

În rugăciunea „Tatăl nostru”, „şi nu ne duce pe noi în ispită”, se referă la ispita lepădării de Dumnezeu.

Prin încercări se spală menajarea de sine. Când eşti asuprit, răstignit pe nedrept, să te bucuri.

Unde ne merge bine, acolo nu sporim; unde-i mai greu, acolo te curățeşti mai sigur; acolo unde nu eşti cioplit, eşti un necioplit.

Să vă aşteptați la întâmplări venite din senin. Că nu tu întrebare, nu tu ascultare, nu tu nimic din cele ale căii acesteia.

Să nu ai nici un amestec cu ai tăi, ca să nu se răcească în inima ta dragostea de Dumnezeu.

Aşa cum ne purtăm cu aproapele, tot aşa se va purta Dumnezeu cu noi.

Nu greşelile altora ne scot din răbdări, ci puțina noastră răbdare; ne cheltuie şi răbdarea pe care o mai avem.

Părintele Arsenie Boca