Header image

Recenzie la Repere ale autobiografiei spirituale din spaţiul ortodox în secolele XIX şi XX : Ioan de Kronstadt, Siluan Athonitul şi Nicolae Berdiaev, de Iuliu-Marius Morariu

11:01, joi, 17 decembrie, 2020 |

În prezenta lucrare de pionierat, părintele Iuliu Marius Morariu evidențiază repere importante ale autobiografiei spirituale în teologia răsăriteană, în contrast cu spațiile confesionale catolic sau protestant, plecând de la investigarea scrierilor lui Ioan de Kronstadt, Siluan Athonitul şi Nicolae Berdiaev. Așa cum însuși titlul lucrării indică, aria geografică și perioada examinată reliefează „spaţiul ortodox în secolele XIX şi XX”. 

Este o operă închegată, bine structurată și argumentată. Dincolo de documentarea temeinică a cercetătorului (i.e. peste 1188 surse), la el primează gândirea analitică și critică: „Întrucât, din toată abundenţa de texte autobiografice care au apărut şi în spaţiul confesional investigat, cu precădere în secolul XX, doar trei pot fi considerate (pentru cele două secole avute în vedere), surse ale autobiografiei spirituale în adevăratul sens al cuvântului, respectiv cea a Sfântului Ioan de Kronstadt, Viaţa mea în Hristos, jurnalul spiritual al Sfântului Siluan Athonitul şi autobiografia spirituală a lui Nicolae Berdiaev (ce trebuie totuşi privită cu o anumită reţinere), în vreme ce alte jurnale, precum cel al părintelui Alexander Schmemann, sau cel al părintelui Steinhardt, deşi conţin pasaje consistente de autobiografie spirituală, rămân totuşi texte din sfera memorialisticii clasice”.

Aurtorul răspunde la două întrebări fundamentale, în speță, ce este autobiografia spirituală şi care sunt particularităţile ei în spaţiul ortodox. Totodată, mi-a plăcut, în special, cum Marius Morariu scoate în vileag elementele prin care dăinuie și prin ce sunt relevante, astăzi, însemnările celor trei. 

Sfântul Ioan de Kronstadt oferă răspunsuri și soluții la multe din problemele cititorilor, reliefând, astfel, ‘puterea transformatoare a autobiografiei spirituale’. Așa cum ne arată părintele Marius Morariu, autobiografia sa este variată duhovnicește și stilistic și cuprinde de la texte cu bogat conţinut euharistic la doxologii, adevărate ‘plângeri’ și varii însemnări cotidiene. Deși era preot căsătorit, profunzimea sfaturilor sale şi autoritatea duhovnicească l-au consacrat ca ‘stareţ rus’ de seama părinţilor de la Optina sau a lui Serafim de Sarov. Monitorizându-și zilnic starea duhovnicească, în jurnalul, și trăgând învățăminte din propriile-i păcate și urmările lor, Sfântul Ioan de Kronstadt îndeamnă preoții astfel: „preschimbaţi, prin puterea mângâietoare a credinţei, sălaşul durerii, de care suferă creştinul, într-un sălaş al bucuriei”- îndemn valabil și astăzi.

Practicant al pocăinţei, Sfântul Siluan Athonitul și-a scris jurnalul său autobiografic între activitatea de iconomat, privegherile lungi şi rugăciunea personală, influențat fiind și de Ioan de Kronstadt, cu care era contemporan – deduce Marius Morariu. Relevanța jurnalului său este dată de răspunsurile pe care le oferă cititorilor (inclusiv din lavră) la frământările lor şi de motivaţiile înspre a progresa pe calea vieţii duhovniceşti.  Mânat de dorința de a îmbunătăţi viața altora prin descrierea propriilor experienţe, Athonitul demască mărturiile cu privire la bunăvoinţa lui Dumnezeu în raport cu el. Axându-se pe smerenie, aproapele, dragoste şi experienţa căutării lui Dumnezeu, (de a cărui prezenţă însetează sufletul autorului şi varsă lacrimi), Sf. Siluan a fost vizitat de mulţi intelectuali şi de oameni de vază, cărora le dădea sfaturi – ne mai spune părintele Morariu.

Pentru Nikolae Berdiaev, ‘un filosof al libertăţii’, teme precum iubirea, convertirea, libertatea, nostalgia, angoasa, suferinţa, au devenit definitorii pentru traseul său mistic. Berdiaev privește libertatea din perspectivă creştină și este „convins că Dumnezeu nu este prezent decât acolo unde este libertate”. Totodată, opera lui Berdiaev rămâne relevantă – ne dovedește părintele Morariu- prin consacrarea ideii de Dumnezeu deasupra omului, prin îndemnul la creşterea de la creştinismul istoric, care se retrage în trecut, la creştinismul eshatologic, singurul căruia îi aparţine viitorul, și, în sfârșit, prin aceea că descoperă transformarea tristeții (emoție ce blochează) în năzuință de divinitate și întâlnirea cu Dumnezeu. 

Indubitabil, reușita autorului rezidă și în consultarea a numeroase surse biografice și bibliografice în limbi străine (i.e. franceză, engleză, slavonă), nelimitându-se la cele în română. Pătrunderea esenței autobiografiilor spirituale ale celor trei, (adesea comportând valențe filosofice și psihologice profunde) nu a fost o sarcină ușoară, mai ales considerând sintaxa vremii în care au fost redactate, la care se adaugă provocarea de documentarea livrescă, în principal.

Lucrarea de față este un construct teologic de anvergură, dedicat preoților, cercetătorilor spirituali, cinului monahal, teologilor, universitarilor, cititorilor de rând, precum și tuturor celor care vor să săvârșească binele și să se îndrepte de rău, prin gând, cuvânt și faptă. Mărturiile lui Ioan de Kronstadt, Siluan Athonitul şi Nicolae Berdiaev despre viața lor în Hristos și investigarea lor critică făcută de părintele Marius Morariu ne servesc drept izvor de învățăminte duhovnicești, tămăduire și înainte-mergere plăcută lui Dumnezeu. De aceea, o recomand cu căldură.

Ștefan Josan

Contact Form Powered By : XYZScripts.com